CCR a declarat neconstituţională legea „paradisurilor fiscale“ a lui Şerban Nicolae

Curtea Constituţională a decis miercuri că este neconstituţională legea prin care Şerban Nicolae voia să instituie scutiri sau reduceri de taxe pentru restaurantele, pensiunile şi cazinourile de pe insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu potenţial economic.

Sesizarea la CCR a fost depusă de deputaţii PNL şi USR şi de preşedintele Klaus Iohannis, iar Curtea a decis că legea este neconstituţională în ansamblul său, aşa că ea se va întoarce în Parlament. 

În luna martie a anului 2017, Şerban Nicolae a depus la Senat un proiect legislativ, cerând să fie aprobat în procedură de urgenţă, prin care voia să acorde facilităţi fiscale unor antreprenori care construiesc cazinouri, săli de jocuri de noroc, pensiuni, dar şi afaceri cu energie regenerabilă pe terenuri concesionate de la autorităţile locale şi care „nu sunt productive”. Suprafeţele la care se referea Nicolae erau insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat, cu potenţial de exploatare economică, rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică.

„Nu produc nimic, stau în paragină, ar putea stimula iniţiative de afaceri aducătoare de taxe şi impozite atât la bugetul local, cât şi la cel naţional”, motiva atunci senatorul iniţiativa.  Activităţile economice scutite de impozite şi taxe urmau să fie producţia de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul, jocuri de noroc, dar şi servicii conexe. Iniţiativa le oferea antreprenorilor, în primul rând, terenurile în concesiune, iar în al doilea rând acestea erau scutite de impozitul pe teren şi de taxa pe teren, erau exceptate de la plata impozitului pe profit de 5%, iar taxele şi impozitele locale erau reduse cu 50%, pentru construcţiile şi activităţile economice realizate pe aceste terenuri.

Opoziţia: Paradisuri fiscale pentru băieţi deştepţi

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu privire la acest proiect, printre motivele de neconstituţionalitate invocate fiind numără adoptarea proiectului de lege în Senat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, dar şi fără a avea avizul Consiliului Economic şi Social.

Şi opoziţia a atacat proiectul la CCR, după ce deputatul USR Stelian Ion, membru al Comisiei juridice, a susţinut că legea este una „cu dedicaţie”.

„Se creează tot felul de paradisuri fiscale pentru nişte băieţi deştepţi, spre exemplu pentru cei care au pus mâna pe Insula Belina sau pentru cei care au interese de a dezvolta afaceri de jocuri de noroc în Delta Dunării. Este o lege cu dedicaţie propusă de Şerban Nicolae pentru clienţii lor pesedişti şi nu numai. Este foarte grav ceea ce se întâmplă, o să o atacăm la Curtea Constituţională, pentru că am identificat motive de neconstituţionalitate”, a afirmat Stelian Ion.

Belina, loc de relaxare

La câteva luni distanţă, portretul conturat de Şerban Nicolae în proiectul său se materializează în cazul Insulei Belina. Printr-o hotărâre de Guvern aprobată la data de 27 noiembrie 2013, Braţul Pavel şi Insula Belina treceau din administrarea Apelor Române în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. În aceeaşi hotărâre se explică şi motivul, adică amenajarea unui complex turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-Belina-Seaca“ cu tabără de vară pentru elevi, tabără de creaţie (pictură şi sculptură) , complex sportiv pentru canotaj, volei, baschet, handbal, fotbal, pescuit sportiv, tenis, complex turistic -hotel, căsuţe, bazine de înot, pensiuni, pistă de biciclete Seaca -Turnu Măgurele, port pentru ambarcaţiuni uşoare şi de croazieră, aquapark, drumuri de acces şi infrastructură rutieră, zonă de plajă. La câteva zile după Hotărârea de guvern, CJ Teleorman a decis trecerea Belinei şi a Braţului Pavel în administrarea Tel Drum, companie controlată de foşti colegi de facultate ai lui Liviu Dragnea.

La 22 septembrie 2017, DNA a anunţat că începe urmărire penală a fostului ministru al Dezvoltării regionale, Sevil Shhaideh, „sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu“, în ceea ce priveşte trecerea unor părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel „ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private“. Procurorii DNA ceruseră şi ridicarea imunităţii fostei minister Rovana Plumb, despre care se presupunea că ar fi săvârşit complicitate la abuz în serviciu, dar, deputaţii au scăpat-o pe Plumb de urmărirea penală.