BNR menţine dobânda cheie la 1,25% pe an
0
Banca Naţională a României (BNR) a decis, miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 7 iulie 2021, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", arată datele publicate de BNR.
Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei a crescut în aprilie 2021 la 3,24%, de la 3,05% în martie, iar în luna mai a urcat la 3,75%, uşor peste nivelul prognozat şi deasupra limitei de sus a intervalului ţintei. Creşterea a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC (indicele preţurilor de consum), mai cu seamă de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotaţiei petrolului.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC în luna aprilie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv la 2,6%, şi a crescut la 2,8% în luna mai. Rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut la 2,2% în aprilie şi la 2,3% în mai, de la 2,1% în martie.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut sub nivelul de 3% sută, crescând în aprilie şi rămânând în luna mai la 2,9%, de la 2,8% în martie 2021.
BNR mai semnalează că activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deşi încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta recuperând aproape în totalitate pierderea suferită în trimestrul al doilea din 2020.
„Astfel, economia şi-a redus declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile creşterii ei în termeni trimestriali cu 2,8 la sută. Evoluţia face probabilă redeschiderea deviaţiei pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu", punctează BNR.
Reprezentanţii Băncii Naţionale precizează că, din perspectiva evoluţiilor în termeni anuali, redresarea a fost antrenată şi în trimestrul I 2021 de cererea internă. Determinantul major l-a constituit de această dată consumul privat, care s-a redinamizat considerabil, în principal pe seama revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri şi servicii, dar şi cu aportul altor subcomponente.
La rândul ei, formarea brută de capital fix şi-a mărit contribuţia pozitivă la dinamica anuală a PIB, aceasta devenind astfel majoritară, în condiţiile accelerării semnificative a creşterii sale, pe fondul saltului amplu al variaţiei investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), ce a devansat, ca impact, pierderea consistentă de ritm consemnată de construcţiile noi.
În schimb, exportul net şi-a mărit substanţial aportul negativ, ca urmare a creşterii mai pronunţate a dinamicii importurilor faţă de cea evidenţiată în cazul exporturilor de bunuri şi servicii, având drept consecinţă şi accentuarea adâncirii deficitului balanţei comerciale în raport cu perioada similară a anului trecut.
„Pe acest fond, dar şi ca urmare a înrăutăţirii considerabile a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare - pe seama fluxurilor profiturilor reinvestite şi, într-o mică măsură, a intrărilor nete de fonduri europene -, deficitul de cont curent a cunoscut cea mai amplă creştere în termeni anuali din ultimele 14 trimestre", se mai arată în comunicat.
În acelaşi timp, deficitul comercial şi-a temperat uşor creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care majorarea consistentă a exporturilor a devansat-o pe cea a importurilor de bunuri şi servicii.
Deficitul de cont curent şi-a comprimat însă mult mai puternic dinamica anuală, inclusiv cu aportul balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, rămânând totuşi superioară valorilor ei medii din 2019 şi 2020", precizează BNR.
Sursa citată adaugă că, în acelaşi timp, evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei inflaţiei, cel puţin pe termen scurt, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern şi tendinţa de răspândire în unele ţări europene a variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).
În ceea ce priveşte piaţa muncii, BNR subliniază că evoluţiile recente sunt mai favorabile decât cele anticipate, inclusiv la nivelul intenţiilor de angajare, dar persistă incertitudini legate de perspectiva situaţiei epidemiologice şi de implicaţiile sistării programelor de sprijin guvernamental. Riscuri suplimentare vin din tendinţele sincronizate de creştere a cotaţiilor multor materii prime, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.
Se încarcă comentariile...
