Recesiunea globală este iminentă: Şase ţări sunt în pericol. Care este situaţia României

Creşterea economică anuală globală a atins punctul culminant în perioada 2017-2018 şi prognozăm o aterizare uşoară a economiei mondiale în anii 2019 şi 2020. În acest context, am studiat principalele rute de încetinire globală a economiilor individuale şi am identificat ţările cele mai vulnerabile pe trei canale: finanţare externă, comerţ şi preţ mărfuri, se arată într-un studiu realizat de Euler Hermes.

În scenariul principal, specialiştii Euler Hermes prognozează o aterizare uşoară a economiei mondiale, cu o creştere globală a PIB-ului real de la + 3,1% în 2018 la 3,0% în 2019 şi 2,7% în 2020. 

Extinderea volumului comerţului mondial cu mărfuri şi serviciile vor fi moderate de la + 3,8% în 2018 la + 3,6% în 2019. Cu toate acestea, există riscuri considerabile (şi probabil în creştere) pentru acest scenariu relativ nefavorabil, deoarece tensiunile comerciale la nivel mondial continuă, iar creşterea incertă din Germania şi Franţa poate afecta performanţa economică a întregii Europe.

În acelaşi timp, o creştere mai lentă decât cea proiectată în China ar putea afecta alte economii din Asia şi din alte părţi. Experţii atribuie o probabilitate combinată de 40% pentru scenariile descendente în care încetinirea globală, mai devreme sau mai târziu, va fi mult mai accentuată decât în scenariul de aterizare lentă.

Această analiză scoate în evidenţă economiile care, în opinia Euler Hermes, ar putea fi afectate cel mai mult de înăsprirea bruscă a condiţiilor de finanţare externe, de absenţa unei ajustări adecvate a politicilor şi/sau de pierderea cererii de export. Acesta indică, de asemenea, că economiile mai vulnerabile ar trebui să scadă preţurile materiilor prime în mod neaşteptat.

Vulnerabilitatea #1: Finanţarea externă

Ca punct de plecare, identificăm acele economii cu un deficit de cont curent. O măsură mai bună a vulnerabilităţii este stabilirea unui deficit de cont curent în contextul lichidităţii externe globale, a ratei datoriei publice şi externe şi a indicatorilor politici macroeconomici.

Cele mai vulnerabile ţări de-a lungul canalelor financiare sunt cele cu deficite mari ale contului curent, indicatori slabi de lichiditate externă globali, rate ridicate ale datoriei şi indicatori de politică deja slabi. Pe de altă parte, ţările care dispun de tampoane suficiente în ceea ce priveşte lichidităţile şi datoriile externe şi performanţele strategice solide sunt mai bine poziţionate pentru a rezista la o întrerupere bruscă a fluxurilor de finanţare, chiar dacă au un deficit extern relativ mare.

Vulnerabilitatea #2: Comerţul cu mărfuri 

Cel mai puternic efect este de-a lungul rutei comerciale. Comerţul cu mărfuri poate fi împărţit în linii mari în comerţul cu bunuri şi comerţul cu servicii. Această secţiune va identifica ţările cu un PIB mai mare de 20 miliarde USD, care sunt mai vulnerabile la impactul încetinirii globale a comerţului cu bunuri prelucrate. Există, de asemenea, un comerţ considerabil şi important cu servicii, în special cu turismul. Încasările din servicii sunt luate în considerare de Euler Hermes şi, prin urmare, se reflectă în capacitatea de a face faţă unei recesiuni.

S-au identificat 45 de economii cu un PIB mai mare de 20 miliarde USD, precum şi un raport ridicat al exporturilor de bunuri şi servicii cu PIB (> 25%) şi mărfurile fabricate în totalul exporturilor de mărfuri (> 50%), ca fiind cele mai expuse la o scădere globală. Este probabil ca aceste ţări, inclusiv multe economii avansate, să înregistreze o încetinire puternică (în raport cu ratele lor de creştere recente), în special în absenţa politicilor de compensare. Unii dintre ei pot chiar să observe o scădere a ratingului lor pe termen scurt ca urmare a creşterii riscului ciclic.

Vulnerabilitatea #3: preţuri bunuri

In ceea ce priveşte canalul preţurilor, am împărţit analiza vulnerabilităţii în două subcanale: (a) preţurile mărfurilor non-petroliere şi (b) preţurile energiei.

Preţul mărfurilor non-petroliere

Aici identificăm acele economii care sunt vulnerabile la scăderea preţurilor la mărfurile non-petroliere. Perspectivele acestor preţuri sunt incerte şi în cadrul acestei categorii de mărfuri există subgrupe importante care ar putea lua rute divergente. Orice încetinire globală puternică va slăbi cel mai probabil cererea de metale şi de materii prime industriale. De asemenea, este posibil ca preţurile relativ ridicate pentru multe mărfuri în ultimii doi ani să fi încurajat o ofertă mai mare. Acest lucru ar putea contribui la presiuni de scădere a preţurilor şi la scăderea cererii de volum în cazul unei încetiniri globale în viitor. Alte sectoare, cum ar fi alimentele şi băuturile, sunt mai puţin influenţate de ciclul economic.

Preţul energiei

Studiul indică 23 de producători de energie şi dependenţa lor de exporturile de energie. În acest moment, Euler Hermes nu se aşteaptă la un colaps al preţurilor la energie, deşi s-au redus recent. Cu toate acestea, în cazul în care încetinirea globală se dovedeşte a fi mai puternică decât prognoza curentă, preţurile ar putea scădea în mod neaşteptat. În acest caz, toţi producătorii de energie ar suferi o decelerare a creşterii, iar unii probabil o recesiune. Câteva dintre aceştia s-ar putea confrunta cu o scădere a ratingului lor pe termen scurt ca urmare a recesiunii ciclice.

Vulnerabilităţile la o încetinire economică globală există clar, iar această analiză evidenţiază acele economii care ar putea fi afectate cel mai serios de o recesiune relativ puternică sau bruscă, dacă nu au politici corective adecvate. Rezumând pe cele trei canale principale şi excluzând acele ţări care se află deja în categoria celor mai defavorizate ţări (D4) în raportul Euler Hermes, am stabilit şase ţări ca fiind "cele mai vulnerabile" la o încetinire globală: Argentina, Cipru, Turcia, Bahrain, Iordania şi Tunisia.

Mai mult, alte 12 ţări au fost identificate ca fiind "mai vulnerabile" şi ar necesita o monitorizare atentă în cazul în care încetinirea globală se va dovedi deosebit de puternică. Acest al doilea grup include câteva economii mai mari, cum ar fi Italia, România, Croaţia, Africa de Sud, Algeria, Oman şi Vietnam (Tabelul 4: Lista ţărilor mai vulnerabile la o încetinire globală).

Zona Euro: Cererea mai mare de împrumut de la IMM-uri în trimestrul 1 din 2019

În ultimii doi ani băncile au ajustat în mod favorabil standardele de credit pentru împrumuturile acordate persoanelor juridice. Deşi se aşteptau ca condiţiile de creditare pentru împrumuturile acordate companiilor să se consolideze, acestea au rămas în linii generale neschimbate în trimestrul 1 din 2019 (-1%). Companiile mari au beneficiat de o relaxare a condiţiilor de creditare (-5%), în timp ce IMM-urile au înregistrat o uşoară înăsprire (+ 1%). În funcţie de ţară, standardele de credit acordate companiilor s-au relaxat în Franţa şi Olanda, au rămas neschimbate în Spania şi Italia, şi s-au înrăutăţit în Germania.

În ceea ce priveşte cererea, băncile au observat o tendinţă stabilă în trimestrul I al anului 2019. Cererea a crescut pentru creditele acordate IMM-urilor şi a rămas neschimbată în cazul împrumuturilor acordate întreprinderilor mari. Estimăm că deficitul de finanţare a IMM-urilor ar putea ajunge la 3% din PIB în 2019 (sau 400 miliarde EUR) în cazul în care IMM-urile solicită ponderea creditelor pe care le consideră relevante pentru activitatea viitoare. 

România: Inflaţia este în creştere, dar ratele dobânzilor rămân neschimbate 

Banca Naţională a României (BNR) a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 2,5%, chiar dacă inflaţia a crescut din luna februarie de la 3,8%, la 4% în martie şi 4.1% în aprilie. Îngrijorările exprimate la nivelul unor membri ai Consiliului de Administratie ai BNR cuprind o serie de riscuri ascendente pentru inflaţia viitoare. Materializarea acestora indică o creştere substanţială a inflaţiei prognozate pentru sfârşitul anului în curs de la 3% anterior la 4.2%. Rata şomajului a rămas la un nivel istoric de doar 3,3% în luna martie, în timp ce creşterea salariilor (câştigurile salariale medii nete) s-a accelerat la + 14% anual la martie 2019, de la + 13% în al 4-lea trimestru din 2018. În plus, moneda naţională, care a fost remarcabil de stabilă în 2018, a scăzut anul acesta (-2.1% faţă de EUR YTD) pe fondul lărgirii deficitelor de cont curent, respectiv deficitului bugetar. Ne aşteptăm ca BNR să încerce in continuare reducerea dezechilibrelor macroeconomice, menţinând un control ferm asupra lichidităţii pieţei monetare, dar acest lucru este probabil să fie însoţit chiar si de majorarea ratei dobânzii în cursul acestui an. 

„Într-adevăr, la nivelul ţărilor din CEE inflaţia în creştere (mai ales în România şi Ungaria) a fost asociată şi cu o creştere economică mult peste nivelul ţărilor mai dezvoltare din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, creşterea de 5.1% a Produsului Intern Brut din România pentru primul trimestru are ataşată şi deficitele cele mai ridicate enunţate mai sus. Acestea, potenţate de anumite incertitudini la nivel politic şi în lipsa măsurilor de ajustare a dezechilibrelor care se completeze politica monetară se pot uşor materializa în presiuni asupra cursului de schimb, ca supapă de reglare pe termen scurt”, spune Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis  Euler Hermes România.