ANALIZĂ Consumul privat este încă în pericol

ANALIZĂ Consumul privat este încă în pericol

Scăderea bruscă a cheltuielilor consumatorilor din primul semestru al acestui an a depăşit-o cu mult pe cea din timpul Marii Crize Financiare şi din timpul Crizei Datoriilor din Zona Euro, iar fără o revenire semnificativă a consumului privat perspectivele de redresare economică vor rămâne destul de reduse, arată o analiză realizată de Euler Hermes.

Ştiri pe aceeaşi temă

Toate privirile sunt aţintite în present asupra consumatorului european: Consumul privat este esenţial în determinarea formei şi vitezei de recuperare a sectorului de retail care, în urma pandemiei generate de virusul COVID-19 a avut de suferit.

Acest lucru explică entuziasmul generalizat cu privire la aparenta recuperare în formă de V a vânzărilor retail în Europa, concretizată din momentul în care guvernele din întreaga regiune au ridicat restricţiile la sfârşitul lunii aprilie. Multe dintre economiile europene importante, inclusiv cele de top, precum Germania, Franţa, Ţările de Jos şi Marea Britanie, au revenit sau chiar au depăşit nivelul vânzărilor din luna februarie, adică cel de dinainte de criză.

În mod surprinzător, ritmul redresării actuale a comerţului cu amănuntul depăşeşte cu mult ceea ce am văzut în urma Marii Crize Financiare şi a Crizei Datoriilor din Zona Euro, arată specialiştii Euler Hermes.

Totuşi, potrivit lor, o redresare în formă de V a comerţului cu amănuntul în perioada imediat următoare crizei nu înseamnă o redresare în formă de V a consumului privat.

Există trei motive pentru care redresarea consumului în Europa va fi diferită de tendinţa comerţului cu amănuntul:

  1. Vânzările cu amănuntul ≠ consumul privat: De fapt, vânzările cu amănuntul nu reprezintă un indicator foarte bun pentru pulsul consumului. La urma urmei, acestea reprezintă doar aproximativ 45% din consumul privat, restul fiind alcătuit majoritar din cheltuieli legate de locuinţă precum şi din servicii. Acestea din urmă (aproximativ 25% din total) vor fi  în mod disproporţionat mai afectate în contextul crizei actuale deoarece „cheltuielile sociale” sunt reduse din cauza persistenţei temerilor legate de riscul contaminării.

Un indicator mai bun pentru perspectivele consumului privat este aşadar încrederea consumatorului care rămâne încă destul de scăzută, sub media pe termen lung în toate economiile europene, alături de intenţiile ridicate de economisire.

  1. Bunurile de folosinţă îndelungată - pregătiţi-vă pentru o revenire în formă de W în comerţul cu amănuntul: Revenirea bruscă a comerţului cu amănuntul a fost ajutată de un impuls temporar în cererea de bunuri de folosinţă îndelungată, care este puţin probabil să continue. De exemplu, cererea pentru mobilierul şi bunurile de recreere şi cultură a persistat  în trimestrul II, întrucât consumatorii au cheltuit mai mult din veniturile disponibile pentru înfrumuseţarea caselor şi grădinilor şi amenajarea de birouri virtuale în timpul restricţiilor. În plus, reducerea temporară a TVA-ului în Germania a dat un avânt suplimentar. Cu toate acestea, nu credem că cheltuielile pentru bunurile durabile (aproximativ 11% din consumul privat total), care tind să fie strâns legate de ciclul crizei, pot rămâne prea mult timp imune la declinul generat de Covid-19.

Acest lucru este valabil mai ales în condiţiile în care ne aşteptăm la o creştere a şomajului în lunile următoare, întrucât schemele de sprijinire a veniturilor sunt pe sfârşite iar insolvenţele urmează să crească. De fapt, este timpul să ne dăm seama că şi în lipsa unui al doilea val de infecţie semnificativ, revenirea în formă de V în comerţul cu amănuntul se va dovedi a fi doar prima etapă a unei recuperăre în formă de W.

  1. Atenţie la tendinţele de consum specifice perioadei de pandemie Covid: Pe lângă victimele recesiunii obişnuite, cum ar fi bunurile de folosinţă îndelungată dar şi textilele sau încălţămintea, particularităţile recesiunii Covid-19, de exemplu preocupările continue legate de riscul de contaminare, vor continua să pună presiune şi asupra componentelor consumului. Cheltuielile vulnerabile la criza Covid-19 sunt cele de tipul „cheltuielilor sociale” şi, prin urmare, au impact asupra serviciilor de transport, a restaurantelor si hotelurilor precum şi asupra serviciilor de recreere şi cultură. Aceste componente vulnerabile reprezintă aproximativ un sfert (23%) din consumul privat total din Zona Euro. Revenirea la obiceiurile de consum anterioare crizei depinde, prin urmare, de disponibilitatea la scară largă a unui vaccin.

Estimprile Euler Hemes de creştere a numărului de insolvenţe în România cu cel puţin 20% pentru anul următor comparat cu nivelul din 2019 nu induc o perpectivă liniştitoare nici pentru sectorul de comerţ cu amanuntul.

În România, în ultimele luni s-a putut observa o revenire a comerţului cu amănuntul care a înregistrat o creştere de peste 4% în luna iulie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, recuperând treptat scăderea de aproape 19% din aprilie. În timp ce trendul consumului alimentar rămâne într-o zonă de confort, se remarcă o contribuţie accentuată din partea produselor de folosinţă îndelungată, pentru care cererea este susţinută doar de un context volatil, respectiv necesitatea adaptării stilului de viaţă la condiţiile create de pandemie. În ceea ce priveşte carburanţii şi serviciile, cele din urmă pierzând mai mult de 40% din nivelul anului anterior, ne putem aştepta la un trend de revenire mai lent, pe fondul mobilităţii limitate şi a unui indice de încredere a consumatorilor puţin probabil să depăşească 80% în 2020. Somajul în creştere deşi încă nu departe de 5%, dar cu potenţial sigur de a mai urca în prima parte a anului următor, tendinţa spre o gestiune mai conservatoare a veniturilor gospodăriilor precum şi valul aşteptat de insolvenţe de la inceputul lui 2021 sunt şi ele de natură să contribuie negativ la disponibilitatea pentru consum”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Romania.

Luând în considerare aceste constatări, Euler Hermes se întreabă care sunt perspectivele de redresare a economiilor europene? În contextul recesiunii, judecând acele sectoare vulnerabile la Covid-19 din perspectiva contribuţiei la formarea PIB-ului fiecărei tări în parte, rezultă perspectivele foarte diferite de redresare pe teritoriul Europei. La urma urmei, suma componentelor consumului sensibile la recesiunea actuală variază de la 13% din PIB în Belgia la 26% în Grecia. Interesant este că din calculele Euler Hermes reiese un risc mai mare pentru redresarea consumului privat în Grecia, Portugalia, Spania şi Marea Britanie decât în Italia.

Care va fi impactul asupra corporaţiilor? Recuperarea de actvitate observată în multe sectoare dependente de consum va fi, probabil, de scurtă durată. Retailerii, mai ales, nu ar trebui să se aştepte la o revenire puternică şi sustenabilă din punct de vedere al vânzărilor. Creşterea bruscă a acestora din perioada post-restricţii, ca rezultat al încercării consumatorilor de a recupera timpul pierdut, se va estompa în timp, iar consumatorii vor începe să simtă efectele şomajului în creştere. În acelaşi timp, profiturile vor continua să aibă de suferit sub presiunea preţurilor în creştere şi a costurilor adiţionale pe care le presupune funcţionarea magazinelor într-o perioadă de criză sanitară. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările