ANALIZĂ Consumul pierde teren. Insolvenţele se extind puternic în sectorul comerţului

Consumul, principalul motor al creşterii economice, începe să dea rateuri. Inflaţia, blocajul financiar, deprecierea leului şi scăderea vânzărilor crează tot mai multe dificultăţi companiilor din comerţ. Peste 1200 de firme din acest sector au intrat în insolvenţă în primele opt luni din acest an. Numărul insolvenţelor din retail, din august, era de aproape 10 ori mai mare decât în ianuarie, arată o analiză Sierra Quadrant.

Într-o economie extrem de fragilă, cum este cea românească, bazată în primul rând pe consum mai ales din import, intrarea unei firme în dificultate financiară poate crea probleme majore pe scară largă, afirmă experţii.

Cum peste 90% dintre firmele româneşti sunt slab capitalizate, neavând la dispoziţie resursele financiare pentru a rezista provocărilor, intrarea unui partener în insolvenţă poate atrage probleme financiare în cascadă, pe tot lanţul economic.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, analizate de Sierra Quadrant, 1244 de firme din sectorul de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul/ repararea autovehiculelor şi motocicletelor (versiunea 2008) au intrat în insolvenţă la nivelul lunii august, un număr aproape egal cu cel al firmelor care au declarat insolvenţa în primele trei luni.

În ianuarie, ONRC raporta 147 de firme intrate în insolvenţă (V2008), în februarie 299, iar în martie 468 de companii. Pe ansamblul primelor opt luni, statistica indică un număr de 1244 de companii în insolvenţă faţă de 1769 în aceeaşi perioadă din 2018.

„Cazurile de insolvenţă din sectorul comerţului reprezintă majoritatea, într-o economie în care, în primele opt luni au fost semnalate 3978 de noi cazuri de insolvenţă. Este o creştere semnificativă care tinde să se accentueze în ultimul trimestru”, arată analiza Sierra Quadrant.

Toamna insolvenţelor

Potrivit datelor statistice, dacă în luna ianuarie, la nivelul întregii economii erau raportate numai 500 de cazuri noi de insolvenţă, în august numărul acestora s-a apropiat de graniţa de 4000 (3978 de cazuri înregistrate de ONRC).

„Este o tendinţă negativă, înregistrată şi în anii trecuţi, semestrul II şi în special ultimul trimestru marcând declanşarea procedurilor de insolvenţă în cadrul a mii de firme, pe fondul acumulării problemelor financiare”, arată analiza. În 2018, numărul total al insolvenţelor în primele şapte luni a fost de 5615, iar până la finele anului s-a ajuns la 8304, faţă de 9102 în 2017.

„Aceste dosare noi de insolvenţă se adaugă celor aflate deja în derulare şi care nu sunt deloc puţine. În perioada 2013-2018, s-au înregistrat, în total 86,329 de dosare de insolvenţă, iar multe dintre companii se află în continuare în această procedură”, afirmă analiştii.

Sierra Quadrant estimează că, pe fondul accentuării blocajului financiar şi tendinţei de dezintermediere şi conservare a business-urilor, numărul insolvenţelor din 2019 ar putea trece de 9000 de cazuri.

Dincolo de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul/ repararea autovehiculelor şi motocicletelor, în topul noilor dosare de insolvenţă deschise în 2019, pe locul doi se situează sectorul construcţiilor, cu 589 de cazuri, industria prelucrătoare (469), transporturi şi depozitare (315) şi sectorul HORECA (310).

La nivel regional, cel mai provocator mediu de afaceri, din punct de vedere al insolvenţelor, îl reprezintă Capitala, cu 669 de cazuri în primele opt luni, Bucureştiul fiind urmat de Bihor (328), Timiş (222), Constanţa (198), Iaşi (165) şi Cluj (154). La polul opus se aflau judeţele Botoşani, cu numai 20 de cazuri de insolvenţă, şi Vaslui (20).

Analiştii de la Sierra Quadrant susţin că insolvenţa nu trebuie privită ca un stigmat în privinţa relaţiilor de afaceri.

„Firmele aflate în insolvenţă au un plan de restructurare pe care trebuie să-l urmeze şi sunt monitorizate suplimentar de specialişti în domeniu. Au un comportament de business chiar mai predictibil comparativ cu o firmă obişnuită. Un parteneriat cu o firmă aflată în insolvenţă poate aduce multiple avantaje – plăţi la timp, tarife avantajoase, condiţii optime de livrare etc.”, arată analiza.

Recorduri româneşti

Chiar dacă, pe ansamblu, numărul companiilor intrate în insolvenţă a scăzut cu peste 30% faţă de anul trecut, această tendinţă trebuie pusă în legătură directă cu creşterea spectaculoasă a numărului firmelor radiate, cu 46%, la 78.733.

În total, peste 100.000 de firme au fost suspendate, lichidate şi radiate în primele opt luni din 2019, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă, arată analiza Sierra Quadrant.

Cele mai multe firme aflate în insolvenţă în perioada 2013-2019 sunt din categoria microîntreprinderilor (94%), urmate de firmele mici (4,5%), o dovadă că forţa financiară redusă reprezintă o componentă importantă în situaţiile de risc.

Într-un mediu economic tot mai dificil generat, printre altele, de inflaţia semnificativă, de întârzierile la plată şi de scăderea comenzilor, IMM-urile se descurcă tot mai greu, mai ales că accesul la finanţare este în continuare extrem de dificil şi costisitor.

Potrivit experţilor, astfel s-a ajuns ca România să înregistreze, în ultimii trei ani, cel mai ridicat număr de companii care îşi întrerup activitatea din Europa şi asta în contextul în care avem cel mai slab antreprenoriat din Europa, doar 26 de firme la mia de locuitori.

„O firmă intră în insolvenţă, în România, în primul rând ca urmare a blocajului financiar, determinat de resursele insuficiente financiare de care dispune la un moment dat, de investiţiile greşite şi de lipsa unei strategii de risc fundamentate pe realităţile din economie. Din experienţa noastră, există lacune serioase în materie de know-how de risc, de educaţie economică, în multe firme, de la ultimul angajat până la director economic, financiar sau patron”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener fondator al Sierra Quadrant.

România este una dintre ţările europene cu cele mai lungi şi dificile perioade de insolvenţă în cazul firmelor, calculată ca perioada de la deschiderea până la închiderea oficială a procedurii de insolvenţă.

Dacă la nivel global, perioada medie de soluţionare a cazurilor de insolvenţă era în 2017 de 2,5 ani, în România se situează la 3,3 ani, situaţie similară cu cea din Bulgaria, Grecia şi Slovacia. La polul opus se află Irlanda, cu numai 4 luni, Finlanda cu 9 luni, Marea Britanie cu 1 an şi Germania, cu o medie de 1,2 ani.

„Într-un context extern plin de provocări, în care se vorbeşte tot mai mult de o eventuală criză, prevenirea unei situaţii de risc prin măsuri economice viabile trebuie să se afle în prim-plan. Criza din 2010 a fost o lecţie pe care prea puţini oameni de afaceri au înţeles-o. Este nevoie de asumarea unor strategii investiţionale fundamentate pe realităţile economice, nu doar pe speranţe, entuziasm şi optimism. Serviciile de business information, de credit risk management sunt fundamentale într-o economie extrem de dinamică şi instabilă din multe puncte de vedere, mai ales din punct de vedere al capitalizării, cum este cea românească”, a mai declarat asociatul coordonator de la Sierra Quadrant.

Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza statisticilor privind dinamica mediului de business prezentate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru perioada ianuarie – august 2019.

Sierra Quadrant este specializată pe lucrări de administrare şi lichidare dificile şi complexe, caracterizate prin patrimoniu mare, fiind una dintre primele 10 societăţi din ţară, din acest sector de activitate.

În cei peste 21 ani de activitate, compania a finalizat peste 650 de proceduri de faliment şi lichidare. Printre dosarele gestionate de Sierra Quadrant se află Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigaţie Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA şi GA-PRO-CHEMICALS S.A.