România, El Dorado pentru angajații asiatici. De ce îi preferă patronii români: „Cauzele pentru care vin aici sunt clare”
0Numărul salariaților asiatici din România s-a dublat în ultimii doi ani, iar față de acum zece ani este de zece ori mai mare. Sociologul Remus Anghel spune că patronii români preferă tot mai mult angajați din Sud-Estul Asiei pentru că au o etică spartană, muncesc foarte mult și nu au familii cu ei. Domeniile principale în care activează aceștia sunt construcțiile, activități poștale și de curierat și HoReCa.
Conform datelor furnizate în exclusivitate pentru „Adevărul” de Inspecția Muncii, în ultimii 10 ani, numărul lucrătorilor străini și în special non-UE a crescut de 10 ori. Numai în ultimii doi ani numărul salariaților asiatici din România s-a dublat. La 31 decembrie 2020 erau 46.535 salariați non-UE, la 31 decembrie 2021 erau 63.053 salariați non-UE, iar la 31 decembrie 2022 erau 93.705 salariați non-UE.
Potrivit Inspecției Muncii din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, dacă la 31 decembrie 2013 erau 11.035 cetățeni non-UE angajați în România, la data de 13 septembrie 2023 erau 113.555 de cetățeni din spațiul extra comunitar care lucrează în țara noastră, fiind 118.668 contracte de muncă active.
În ceea ce privește angajații străini din țările Uniunii Europene, în România sunt la ora actuală în total 14.858 salariați activi, cei mai mulți fiind din Italia – 3.440, Ungaria – 1.701, Grecia – 1.452, Germania – 1.405, Franța -1.271 și Bulgaria – 1.141.În topul cetățeniei celor care lucrează în România sunt Nepal - 20.892 de persoane, Sri Lanka-15.446 de persoane, Turcia-10.212 persoane, Apatrizi-8.377 de persoane, India-8.844 de persoane și Ucraina 7.897. Aproape jumătate dintre toți salariații străini sunt din țări asiatice.
Două mari provocări pentru piața muncii din România
Deficitul forței de muncă și în special al forței calificate de muncă este o realitate a zilelor noastre în România, ca și în celelalte țări ale Uniunii Europene. Ca să fie acoperit acest deficit, mulți antreprenori au recurs și recurg în continuare la angajări din spațiul extracomunitar.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a declarat pentru „Adevărul” că în prezent piața muncii din România se confruntă cu „două mari provocări”, și anume, pe de-o parte, sunt foarte mulți români plecați în străinătate, iar pe de altă parte, evoluția demografică arată o îmbătrânire a populației, în condițiile unui spor natural negativ.
„Suntem conștienți că deficitul forței de muncă este un obstacol în activitatea multor angajatori. Faptul că mulți cetățeni din Asia vin în țara noastră la muncă demonstrează că România este o țară atractivă pentru muncitorii din Asia atât pentru că tot mai mulți angajatori au înțeles să își plătească angajații la un nivel apropiat de cel european, cât și pentru că românii, în majoritatea lor, se dovedesc din nou foarte primitori și versatili când vine vorba să accepte oameni din alte spații culturale”, a declarat pentru „Adevărul” Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.
Conform datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), cei mai mulți cetățeni străini angajați în România lucrează în construcții (la executarea lucrărilor rezidențiale și nerezidențiale), activități poștale și de curierat, HoReCa, transporturi rutiere de mărfuri, activități de protecție și pază, comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat, precum și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.
„Migranții muncesc foarte mult”
Referitor la creșterea numărului de angajați străini în România, „Adevărul” a stat de vorbă și cu Remus Anghel, profesor de sociologia migrației la Școala Națională de Studii Politice și Administrative ( SNSPA), care studiază de 20 de ani fenomenele de migrație din România și Europa.
„Cauzele principale pentru care muncitori din Asia de Sud-Est vin aici în România sunt clare, fiind legate de forța de muncă. Contează și sărăcia relativă din țara de origine. Întotdeauna migrația se produce din țări mai sărace către țări mai bogate. România are un regim mixt de migranți. Până acum, eram o țară eminamente de emigrare. Cel mai probabil, dacă economia românească va crește vom avea și o creștere a numărului de angajați străini”, explică profesorul Remus Anghel.
Acesta spune că și aici sunt două motivații, prima fiind că o parte dintre români continuă să emigreze în străinătate pentru condiții mai bune de lucru, iar a doua este legată de modul în care muncește migrantul.
„Întotdeauna, migrantul are o etică spartană, muncește foarte mult, nu are familie în țara de destinație. Și atunci este posibil ca antreprenorii să prefere să lucreze cu migranți decât cu populație locală, cum e cazul și în România. Estul și Centrul Europei sunt actori noi pe piața de imigrări. Polonia a început și ea să primească în ultimii ani din ce în ce mai mulți migranți, în special din Ucraina”, mai spune sociologul.
În opinia specialistului, creșterea numărului de angajați străini din România duce și la o schimbare a țesutului social, în special în București.
„În România, au venit destul de mulți cetățeni din Republica Moldova, unii având și dublă cetățenie. Aici vorbim de migranți etnici. Revenind la angajații străini, nu este o migrație de mari dimensiuni, însă este o creștere constantă și este o concentrare pe orașele mai mari, asta este vizibil. În București se schimbă țesutul social, vedem tot mai des angajați din alte țări, în special din Asia de Sud-Est. Migrația va crește și, din anumite puncte de vedere, este un aspect pozitiv, pentru că nu există societăți bogate fără emigranți”, adaugă Remus Anghel.
Licențiat în Sociologie la Universitatea din București în 1997, profesorul Remus Anghel are două mastere, dintre care unul în Antropologie Culturală și al doilea în Studii Est-Europene. În 2009 și-a luat doctoratul în Sociologie la Universitatea din Bielefeld (Germania). În perioada 2010-2012, a avut o bursă postdoctorală cu specializarea „Migraţia forţei de muncă, migraţie etnică, transnaţionalism”, Academia Română, filiala Cluj.
Se încarcă comentariile...
