REPowerEU: Europa îşi pune centura de siguranţă şi ia măsuri pentru a-şi consolida securitatea energetică

Declanşarea conflictului militar în Ucraina de către Rusia, principalul furnizor extern de gaze naturale al UE, a reamintit care este valoarea diversificării surselor de aprovizionare cu energie şi a adus securitatea energetică în prim-planul atenţiei guvernelor Statelor Membre.

Uniunea Europeană îşi pune acum centura de siguranţă, printr-un plan menit să protejeze consumatorii de o posibilă întrerupere a furnizării de gaze naturale, dar şi să crească securitatea energetică a continentului: planul REPowerEU. 

Anunţat în luna martie 2022 şi aprobat în luna mai, planul REPowerEU are la bază două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenţei UE de importurile de combustibili fosili din Rusia şi necesitatea gestionării crizei climatice. Cei trei piloni ai planului sunt: realizarea de economii de energie, diversificarea aprovizionării şi dezvoltarea accelerată a energiei din surse regenerabile. 

În ceea ce priveşte diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, principalele măsuri vizate în acest sens sunt legate de dezvoltarea infrastructurii de conducte, creşterea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) de la furnizori alternativi, dar şi sporirea producţiei interne. 

„Renunţarea la aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia va necesita investiţii specifice în infrastructura de gaze pentru a asigura securitatea aprovizionării şi modificări foarte limitate ale infrastructurii petroliere, precum şi investiţii pe scară largă în reţeaua de energie electrică şi într-o magistrală a hidrogenului dezvoltată la nivelul întregii UE. În paralel, o parte din capacităţile existente de exploatare a cărbunelui ar putea fi, de asemenea, utilizate pentru o perioadă mai lungă decât se preconizase iniţial, rezervându-se un rol în acest scenariu şi pentru energia nucleară şi resursele interne de gaze”, se arată în Planul REPowerEU.

Potrivit Comisiei Europene, reţelele transeuropene de energie (TEN-E) au contribuit la crearea în UE a unei infrastructuri de gaze reziliente şi interconectate, de aceea este necesară dezvoltarea acesteia în concordanţă cu contextul actual. „Este necesară o infrastructură de gaze naturale suplimentară limitată, care ar necesita investiţii estimate la aproximativ 10 miliarde EUR, pentru a completa lista existentă a proiectelor de interes comun (PIC) şi a contrabalansa integral pierderea viitoare a importurilor de gaze din Rusia”, a arătat Comisia Europeană.

De asemenea, stocarea gazelor joacă un rol esenţial pentru asigurarea continuităţii aprovizionării cu gaze naturale. Mai recent, Comisia a depus o propunere legislativă care introduce un nivel minim obligatoriu de 80% de stocare a gazelor naturale până la 1 noiembrie 2022 şi de 90% în anii următori. 

„Instalaţiile de stocare a gazelor sunt infrastructuri critice de garantare a securităţii aprovizionării”, a explicat Comisia Europeană.

O altă măsură menită să îmbunătăţească rezilienţa şi să reducă preţurile o constituie parteneriatele UE cu ţările terţe pentru achiziţionarea colectivă de gaze naturale şi hidrogen. Aşadar, Comisia a creat un Grup operativ privind achiziţiile comune de gaze naturale la nivelul UE.

„Printr-o acţiune centralizată la nivelul cererii, grupul operativ ar facilita şi ar consolida anvergura internaţională a UE în raport cu furnizorii de gaze pentru a contribui la asigurarea unor importuri la preţuri adecvate înainte de iarna viitoare”, a explicat Comisia Europeană.

Industria de gaze naturale sprijină REPowerEU

„Conflictul Rusia-Ucraina a evidenţiat cât de vulnerabil poate fi sectorul energetic la evenimentele geopolitice.A arătat că astfel de evenimente au un impact negativ asupra tuturor dimensiunilor a ceea ce numim trilema energetică: pot face energia mai puţin accesibilă, mai puţin sustenabilă şi mai puţin sigură. Datorită naturii globalizate a pieţelor de energie, efectele sunt resimţite şi la nivel global”, arată International Gas Union, în Global Gas Report 2022.

Potrivit asociaţiei, „infrastructura adiţională, inclusiv instalaţiile de import şi stocare, pot creşte securitatea energetică. Vremea extremă din ultimii doi ani a pus şi securitatea energetică la încercare, dar în acest timp, gazele naturale s-au dovedit a fi o sursă sigură de producere a energiei electrice care pot compensa deficitele din alte surse”.

„În timpul crizei (pandemice – n.ed.), infrastructura europeană de gaze a jucat un rol vital în asigurarea menţinerii serviciilor esenţiale pentru binele cetăţenilor europeni, comunităţilor şi economiei acestora. Infrastructura de gaze naturale este o forţă motrice a securităţii aprovizionării cu energie, deoarece furnizează energie neîntreruptă în întreaga Europă pentru a produce în mod continuu electricitate, a furniza combustibil pentru industrie şi transport, şi oferă cetăţenilor europeni energie la preţuri accesibile pentru gătit, încălzire şi răcire”, notează asociaţia Gas Infrastructure Europe (GIE). 

Ca răspuns la planul REPowerEU, GIE subliniază că „pentru a asigura aprovizionarea cu energie eficientă şi sigură pentru consumatorii din UE, va fi esenţial să se păstreze un cadru legislativ care susţine piaţa energetică internă dinamică cu formarea liberă şi transparentă a preţurilor, ce permite investiţiile semnificative necesare şi soluţii inteligente pe partea cererii”.

Asociaţia Internaţională a Producătorilor de Petrol şi Gaze Naturale (IOGP) a anunţat că sprijină pe deplin obiectivul REPowerEU de a stimula diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, economiile de energie şi utilizarea energiei regenerabile şi a hidrogenului.

„Securitatea aprovizionării este o chestiune de interes strategic. Europa (UE27, Regatul Unit şi Norvegia) produce aproximativ 40% din gazul natural pe care îl consumă, iar acest lucru contribuie direct la autonomia strategică a Europei. Disponibilitatea tot mai mare a surselor regenerabile contribuie, de asemenea, la o dependenţă mai scăzută de importuri, iar IOGP salută măsurile propuse pentru a ajuta la accelerarea implementării acestora, care se vor baza pe gaze naturale pentru a stabiliza sursele de energie”, arată IOGP.

Totodată, asociaţia a lansat un apel către statele membre ale UE „să consolideze şi mai mult rezilienţa UE prin optimizarea producţiei de resurse de petrol şi gaze naturale a Europei”. De asemenea, IOGP subliniază că „furnizarea sigură de energie către consumatori se realizează cel mai bine prin pieţe de energie stabile, bine reglementate, interconectate şi lichide, cu formarea liberă şi transparentă a preţurilor pentru sursele de energie concurente de la o diversitate de furnizori interni şi globali” .

„Europa trebuie să-şi adapteze politicile astfel încât să sprijine mai mult infrastructura de gaze şi să crească producţia internă, pentru a-şi susţine securitatea aprovizionării”, se arată într-o analiză cuprinsă în revista Global Voice of Gas, publicată de International Gas Union.

„Pentru liderii europeni, provocarea este triplă. Trebuie luate măsuri pentru a susţine aprovizionarea generală cu energie şi scăderea preţurilor, înlocuind în acelaşi timp cât mai curând posibil sursele ruseşti de energie cu unele alternative, asigurând totodată că decarbonarea rămâne o prioritate.

Pe fondul acestor condiţii nefavorabile, Comisia Europeană urmăreşte creşterea importurilor non-ruseşti de gaz natural lichefiat şi prin conducte, în lumina acţiunilor Moscovei din Ucraina. Comisia recunoaşte că infrastructura de gaz va trebui să fie extinsă, pentru a furniza o mai mare securitate energetică. Dar rămâne de văzut dacă UE îşi va adapta politicile pentru a sprijini acest lucru”, se mai arată în analiza menţionată. 

Cum îşi consolidează România securitatea energetică

În ceea ce priveşte creşterea producţiei UE de gaze naturale pentru a spori securitatea aprovizionării, există şi unele provocări legate de creşterea ofertei interne a Europei.

„În primul rând, există aspectul geologic: multe ţări europene au industrii mature de ţiţei şi gaze, cu un potenţial mai mic pentru noi descoperiri. Producţia europeană a fost în declin de la începutul anilor 2000, în mare parte cauzată de producţia redusă din Regatul Unit şi zăcământul Groningen din Ţările de Jos”, Global Gas Report 2022.

Cu o istorie de peste un secol în exploatarea gazelor naturale, una dintre cele mai vechi din lume, România se află într-o situaţie similară celorlalte state europene, confruntându-se cu declinul producţiei. Avantajul strategic, acum, este dat de resursele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, care, dezvoltate, nu doar că ar acoperi integral necesarul de consum intern, ci ar putea transforma România într-un furnizor regional de securitate.

Dacă decizia de investiţii va fi luată, primele molecule din Neptun Deep ar putea intra în sistem la finele anului 2026, conform estimărilor actuale a operatorilor. În luna iunie este aşteptată însă începerea producţiei în perimetrul Ana de către compania Black Sea Oil & Gas, ceea ce va aduce volume suplimentare pe o piaţă internă în scădere. 

O altă veste bună a venit de la Transgaz, operatorul sistemului de transport al gazelor naturale din România. În luna mai, compania a semnat un acord cu Fondul de Investiţii Iniţiativa celor Trei Mări pentru a colabora în ceea ce priveşte construirea unei infrastructuri de gaze naturale în România. Valoarea totală a proiectelor se estimează a fi de până la 626 milioane euro.

Acordul „recunoaşte importanţa strategică şi economică a investiţiilor în infrastructura de gazoducte din România. Având în vedere rezervele interne extinse de petrol şi gaze naturale ale României, se anticipează că investiţiile suplimentare în infrastructura de transport al gazelor naturale vor stimula dezvoltarea economică în regiune, sprijinind în acelaşi timp securitatea energetică europeană şi tranziţia energetică în regiunea celor Trei Mări”, a transmis Transgaz.

Aşadar, România trebuie să continue să facă eforturi în direcţia măsurilor luate la nivel european: pentru a asigura energie din surse sigure, stabile şi care să asigure, totodată, atingerea obiectivelor de mediu.