Prima reacţie a Andreei Marin după anunţul că Fiscul îi verifică averea: Nu ai de ce să te temi dacă eşti un om corect

Andreea Marin a scris pe Facebook că verificarea fiscală trebuie privită ca o normalitate şi că

Andreea Marin a scris pe Facbebook, după ce „Adevărul“ a scris că fosta realizatoare TV şi Ştefan Bănică Jr se numără printre contribuabilii pentru care Fiscul a propus verificarea fiscală, că nu este nimic anormal să primească un control la un moment dat, că această procedură ar trebui privită ca normalitate şi că „nu ai de ce să te temi dacă eşti un om corect, iar veniturile de pe urma muncii tale îţi plăteşti datoriile către stat“.

Andreea Marin a mai scris pe Facebook că nu a primit nicio notificare de la ANAF în vederea începerii verificării fiscale.

Redăm mai jos reacţia integrală a Andreei Marin, postată pe Facebook, după ce „Adevărul“ a scris că fosta prezentatoare TV se numără printre cei 7879 de contribuabili propuşi de Fisc pentru verificarea fiscală: 

„Bună dimineaţă! Pentru că sunt colegi din presă care sună cerând o opinie în legătură cu articolul de mai jos, e mai bine să o scriu aici, să fie accesibilă tuturor, la nevoie. Aflu această poveste la nivel de zvon, de la voi, căci eu nu am primit nicio notificare în acest sens. Dar chiar şi aşa, cred că nu e nimic anormal să primeşti un control la un moment dat, iar acum înţeleg că e vorba de o campanie naţională în acest scop. Din punctul meu de vedere, această procedură ar trebui privită că normalitate şi nu ai de ce să te temi dacă eşti un om corect, iar din veniturile de pe urmă muncii tale îţi plăteşti datoriile către stat. Aşa e firesc: fiecare individ să îşi vadă de treabă şi să fie conştient că, fiind corect în privinţă taxelor, nu lasă această povară fiscală să apese pe umerii celor ce se străduiesc să facă totul bine, fără să aibă nimic de ascuns. Nu mă miră nici că numele meu - în acest caz alături de cel al lui Ştefan - apare în acest titlu de ziar, m-am obişnuit cu asta, ştiu că numele pus în titlu plus o poză alături atrage atenţia cititorului şi creşte interesul faţă de articol. Să aveţi o zi bună cu toţii!“. 

„Adevărul“ a scris în exclusivitate joi dimineaţa că Andreea Marin şi Ştefan Bănică Jr. se numără printre cei 7.879 de contribuabili pentru care Fiscul a propus verificarea fiscală amănunţită, în cadrul „Programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal“, care presupune verificarea la sânge a românilor care afişează averi semnificative, dar care nu sunt justificate de veniturile declarate.

Andreea Marin şi Ştefan Bănică Jr vor fi notificaţi de Agenţia Naţională de Administrare Ficală (ANAF) cu privire la începerea verificării fiscale şi li se va solicita să aducă dovada veniturilor în baza cărora s-au efectuat anumite cheltuieli. În acest scop, cei doi vor completa câte o declaraţie de patrimoniu (similară cu declaraţia de avere) şi vor aduce o serie de documente justificative privind veniturile realizate. Dacă aceştia dovedesc că veniturile în baza cărora s-au făcut anumite cheltuieli (achiziţii de imobile, autoturisme etc) au fost declarate la Fisc, se emite o decizie de încetare a procedurii de verificare. În caz contrar, ANAF emite o decizie de impunere: pentru orice venituri constate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impune cota de impozit de 16%, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile. 

Dacă cei doi contribuabili vizaţi de verificarea fiscală nu depun declaraţia de patrimoniu şi venituri în termen de 60 de zile de la primirea avizului de la Fisc, ei riscă amenzi de până la 50.000 de lei.

Andreea Marin şi Ştefan Bănică Jr au fost căsătoriţi în perioada 2006-2013, iar presa tabloidă scria la momentul divorţului că au de împărţit o avere semnificativă. Cei doi artişti vor fi supuşi verificării fiscale individuale. 

Andreea Marin, care a prezentat ani la rând emisiunea „Surprize, Surprize“ de la TVR 1, a fost una dintre vedetele tv care au câştigat foarte mulţi bani de-a lungul carierei. Pe lângă salariu, aceasta şi-a rotunjit considerabil veniturile şi din firmele pe care le avea, printre care una de consultanţa şi organizări de evenimente.

Ştefan Bănică Jr este cântăreţ, prezentator TV, actor de film şi de teatru, iar presa a scris de foarte multe ori despre sumele importante pe care acesta le încasează pentru concertele pe care le susţine. Ştefan Bănică Jr. este unul dintre cei mai iubiţi artişti din România şi reprezintă un adevărat brand, cu 53 de concerte de Crăciun sold-out, susţinute la Sala Palatului din 2002 şi până în prezent, peste 255.000 de spectatori doar la concertele de Crăciun, cu 15 discuri de autor lansate, vândute în peste 500.000 de exemplare, cu o carieră de peste 25 de ani în muzică, teatru, film şi televiziune. Presa a scris în mai multe rânduri că Ştefan Bănică Jr este artistul cu cel mai mare onorariu la un concert. Ştefan Bănică Jr deţine mai multe firme, printre care una cu activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, dar şi una în domeniul imobiliar.

Fiscul verifică 8.000 de persoane suspectate de averi nejustificate

La începutul lunii august, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că a demarat „Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal“ (PFRF), care presupune verificarea la sânge a românilor care afişează averi semnificative, dar care nu sunt justificate de veniturile declarate.

Aproape 8.000 de români care se afişează opulent cu autoturisme de lux, cu imobile impozante sau cu depozite bancare groase au ajuns în vizorul Fiscului după ce o analiză amănunţită a relevat că averea acestora nu este justificată de veniturile declarate.

Contribuabilii vizaţi intră în procesul de verificare, trebuie să depună o declaraţie de patrimoniu şi să aducă documente sau clarificări pentru situaţia lor fiscală. Dacă aceştia nu-şi pot justifica averea, Fiscul stabileşte şi impune plata impozitului datorat pentru veniturile nedeclarate, plus dobânzi şi penalităţi.

Cine sunt cei vizaţi

Peste 220 de persoane verificate de Fisc trebuie să justifice averi de peste un milion de lei

Peste 100 de persoane fizice din cele 313 selectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în primă fază pentru verificarea fiscală au de justificat sume cuprinse între 1 milion de lei şi 5 milioane de lei, aproape 50 de persoane au fost găsite cu diferenţe nedeclarate de 5-10 milioane lei, iar 35 de persoane cu 10-20 milioane lei.

Astfel, 118 persoane fizice au fost depistate cu averi nejustificate între 1 şi 5 milioane lei, 48 de persoane cu 5-10 milioane lei, 35 persoane fizice cu 10-20 milioane lei, iar 18 contribuabili trebuie să justifice sume de peste 20 milioane lei, potrivit situaţiei pe intervale de risc fiscal transmise de ANAF pentru primele 313 persoane selectate pentru verificări fiscale prealabile documentare (VFPD), rezultată în urma analizelor de risc efectuate în luna mai. Aceste persoane trebuie să aducă justificări pentru diferenţa între alocările de fonduri precum cheltuieli, constituiri de depozite sau investiţii dintr-o perioadă, din care au fost scăzute eventualele surse neimpozabile, şi veniturile declarate în aceeaşi perioadă. Încă 40 de persoane au fost identificate cu sume de justificat între 500.000 lei şi 1 milion lei, 45 de persoane cu sume intre 100.000 lei şi 500.000 lei, iar 9 contribuabili au fost găsiţi cu diferenţe între 50.000 lei şi 100.000 lei. "Persoanele care prezintă risc de nedeclarare mai mic de 1 milion de lei au fost selectate, în cea mai mare parte, datorită faptului că sunt rude sau afini cu persoane încadrate în tranşele superioare de risc, selectarea făcându-se concomitent, potrivit prevederilor legale", se arată în comunicatul ANAF.

Cele mai multe verificări, în Ilfov

ANAF realizează cele mai multe verificări ale averilor deţinute de persoanele fizice identificate cu risc fiscal în Ilfov (34), Bucureşti (31), urmate de judeţele Suceava (14), Buzău (10) şi Tulcea (10), din cele 313 persoane stabilite pentru primă fază a programului derulat. La polul opus se situează judeţele Vaslui, cu 2 persoane fizice verificate, şi Dâmboviţa, Arad, Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud şi Covasna, cu câte trei persoane.

Acţiunea demarată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) se numeşte „Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal (PFRF)“ şi vizează persoanele fizice cu avere afişată semnificativ - imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanţe din creditări acordate companiilor şi/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate, dar nejustificată de veniturile declarate.

Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF, a lăsat să se înţeleagă şi mai clar despre ce contribuabili este vorba: „Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm şi mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalităţi ale vieţii publice, manelişti, cămătari etc, cu toţii fiind pentru noi doar contribuabili cu obligaţii declarative. Cu toţii vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care şi-au construit averile“.

Cum a ajuns Fiscul la ei

Programul are în vedere verificarea veniturilor şi a declarării acestora începând cu anul 2011. Pentru început, ANAF a realizat o analiză şi o filtrare amănunţită a contribuabililor, în urma cărora a rezultat că sunt 132.246 de persoane fizice pentru care există o diferenţă între veniturile estimate şi cele declarate mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei. Din totalul acestora, 5.884 de persoane prezentau grad ridicat de risc fiscal, însă pentru 1.161 se puteau justifica cheltuielile prin veniturile declarate ale soţului sau soţiei. Celor 4.723 de contribuabili rămaşi în vizorul ANAF li s-au adăugat altele 3.156 de persoane, rude sau afini până la gradul al II-lea cu cei dintâi.

Astfel, s-a ajuns ca 7.879 de contribuabili să fie propuşi pentru verificare amănunţită, dintre care 5.399 într-o primă serie.

Pentru a putea da de urma celor cu averi nejustificate şi pentru a-i taxa pe aceştia corespunzător, s-au înfiinţat opt servicii distincte de verificări, s-au alocat 100 de posturi şi au fost selectaţi primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program. Acestora le-au fost alocate 313 cazuri pentru prima etapă.

De asemenea, pentru a da de urma celor cu averi nejustificate, Fiscul cere o serie de informaţii de la autorităţi sau instituţii publice: bănci, Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, notari publici, direcţiile de impozite şi taxe locale, Direcţia înmatriculări vehicule, registrul aeronautic şi registrul naval sau de la persoanele ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată.

Confruntarea cu suspectul

După derularea tuturor verificărilor interne, Fiscul ia contact cu persoana suspectată de evaziune şi începe verificarea fiscală efectivă. Pentru început, îi comunică avizul de verificare persoanei fizice vizate. Procesul continuă în colaborare cu persoana fizică verificată şi se urmăreşte stabilirea bazei impozabile pentru impozitul pe venit, procedura finalizându-se cu emiterea deciziei de impunere sau, după caz, de încetare a verificării. Odată cu comunicarea avizului se solicită persoanei verificate depunerea declaraţiei de patrimoniu şi venituri (similară cu declaraţia de venit).

Persoana verificată are la dispoziţie 60 de zile pentru a prezenta Fiscului  documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală. Perioada poate fi prelungită cu 30 de zile, o singură dată. În acelaşi termen, trebuie să depună şi declaraţia de patrimoniu şi venituri. Dacă nu o depune, poate fi sancţionat cu amenda de la 10.000 la 50.000 de lei.

Verificarea persoanei în cauză se desfăşoară la sediul organului fiscal. Dacă aceasta este în imposibilitatea fizică de a se deplasa, verificarea poate avea loc, la cerere, la domiciliul său. Şi tot la cerere se poate derula la domiciliul sau sediul persoanei care îi acordă asistenţă de specialitate sau juridică, dacă domiciliul acestei persoane reprezintă şi sediul său profesional.

Durata efectuării verificării fiscale este de maximum şase luni, respectiv 12 luni în cazul în care sunt necesare informaţii din străinătate. În cadrul verificării, inspectorii solicită informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte asemenea mijloace de probă de la persoana fizică verificată şi/sau de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice. De asemenea, discută constatările cu persoana fizică verificată şi ajustează, dacă este cazul, baza impozabilă. În paralel, se aplică mai multe metode de verificare – a sursei şi cheltuirii fondului, a patrimoniului sau a fluxurilor de trezorerie.

Rezultatul verificării se consemnează într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările din punct de vedere faptic şi legal. Acest raport stă la baza emiterii deciziei de impunere sau, după caz, a unei decizii de încetare a procedurii de verificare, în cazul în care nu se ajustează baza impozabilă.

Impozit de 16% pe veniturile nedeclarate

Dacă până la expirarea termenului de 60 de zile contribuabilul supus verificării nu prezintă documentele şi clarificările necesare, se întocmeşte un raport de verificare şi se  emite decizia de impunere pe baza constatărilor din etapa de verificare fiscală prealabilă documentară. 

Orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu cota de 16%, conform Codului Fiscal. Prin decizia de impunere se calculează şi penalităţile şi dobânzile. Mai mult, dacă se constată indicii care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, se sesizează organele de urmărire penală competente.

Procesul de selectie a persoanelor fizice cu venituri mari care prezinta risc fiscal

„Adevărul“ a scris în luna iunie că ANAF pregăteşte o structură internă care se va ocupa de persoanele fizice cu risc fiscal şi va investiga diferenţele dintre cheltuielile afişate şi veniturile declarate ale contribuabililor.