Pot fi reziliate contractele cu Gazprom? Ce riscuri există pe termen lung

Oprirea livrării gazelor naturale din Federaţia Rusă către Europa, este una dintre cele mai de temut sancţiuni pentru ţările europene. În acelaşi timp este sancţiunea maximă şi pentru Federaţia Rusă, precizează Asociaţia Energia Inteligentă.

Trecând în revistă consumul şi temperaturile din această perioadă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, spune că rezilierea contractelor încheiate de statele europene cu Gazprom ar fi posibilă.

„Europa a consumat în anul 2021 - 552 mld mc de gaze naturale, 84% din gaze fiind importate, importurile din Federaţia Rusă fiind de 34,5% (172 mld mc/an).

Având în vedere:

- perioada în care ne găsim şi temperaturile prognozate, relativ ridicate, pentru luna martie 2022, consumurile zilnice de gaze la nivelul Europei sunt relativ scăzute,

- cantităţile de gaze existente încă în depozitele subterane,

- posibilitatea suplimentării importurilor de LNG (inclsuiv prin disponibilizarea unor gaze contractate de alte ţări – vezi declaraţia Japoniei), 

- suplimentarea cantităţilor importate pe conducte din alte zone decât Rusia, 

- redeschiderea unor zăcăminte parţial închise din alte considerente decât cele tehnic (Groningen),

- redeschiderea unor centrale pe cărbune sau centrale nucleare care ar putea disponibiliza gazele naturale arse pentru a produce energie electrică, 

- schimbarea fluxurilor de gaze pentru a suplimenta cantităţile de gaze în special în ţările cu dependenţă de 100% de gazul rusesc (Bulgaria, Tările Baltice, Finlanda), 

- şi mai ales socializarea costurilor unei astfel de acţiuni la nivelul întregii Europe,

s-ar putea, conform Studiului AEI - Alimentarea cu energie a Europei, în perspectiva crizei UE – Rusia, să se aplice sancţiunea autosistării imediate a gazelor naturale din Rusia spre Europa, teoretic, fără să apară dificultăţi în continuitatea livrării gazelor consumatorilor în această perioadă”, se arată în analiza Asociaţiei.

„Aceasta ar fi întradevăr o acţiune eficientă şi eficace a UE. Ar fi şi o acţiune care să permită UE să se desprindă de trecut, să facă paşi importanţi spre viitorul energetic, paşi mult prea mici realizaţi în ultimii ani, înspre asigurarea unei Securităţi Energetice Europene, intitulată discret Green Deal.

Este o acţiune care are riscuri minime, dar ar putea în premieră UE să şi verifice nenumăratele teorii ale Directivelor şi Regulamentelor Europene existente, privin funcţionarea integrată a Uniunii Energetice Europene, privind mecanismele de întrajutorarea la sistarea gazelor etc”, precizează Dumitru Chisăliţă.

DiagramDescription automatically generated

Potrivit acestuia, există totuşi riscuri pe termen mediu şi lung: 

- pentru multe din ţările europene, aceasta ar putea echivala cu rezilierea contractelor pe gaze pe termen lung incheiate cu GAZPROM, contracte care au cantităţi şi preţuri predictibile pe termen lung, mult inferioare faţă de preţurile existente în momentul de faţă pe pieţele bursiere, 

- având în vedere că nu se cunoaşte cât va dura acest conflict, în situaţia nerezilierii contractelor de achiziţie gaze, există posibilitatea ca să fie afectate umplerea depozitelor de înmagazinare în vara lui 2022 şi respectiv să fie afectată securitatea energetică a unor ţări,

- pierderea avantajelor economice, sociale şi politice ale unor ţări în raport cu altele, tocmai urmare a relaţiilor şi contractelor cu GAZPROM,

- răcirea relaţiilor deosebit de bune dintre GAZPROM şi anumite ţări din UE,

- preţurile gazelor în Europa ar creşte la un nivel de 100 – 125 euro/MWh (pentru toate preţurile şi nu doar pentru 30-40%, cât sunt cele care se tranzacţionau acum pe burse). 

„Aceste riscuri pot să fie acoperite prin măsuri care ar permite Europei să poată treacă, însă nu fără emoţie iarna 2022/2023, dar care ar face ca începând cu iarna 2023/2024, Europa să nu mai fie dependentă de GAZPROM. 

Deşi este posibil să se încheie rapid acest conflict, puţin probabil să se întâmple având în vedere interesele diferite şi mai ales avantajele diferite conferite tocmai urmare a relaţiei cu GAZPROM a unor ţări din Europa”, se arată în analiză.