Parteneriatul public-privat: Guvernul recunoaşte că nu a încheiat niciun contract şi că legea nu are norme. Stadiul proiectelor

Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, instituţia care se ocupă de PPP

Guvernul recunoaşte că, până în prezent, nu a reuşit să încheie niciun contract pentru o investiţie în regim parteneriat public-privat (PPP) şi că legea nici măcar nu are norme de aplicare.

Guvernul subliniază că „a schimbat profund cadrul actual legal pentru PPP, pentru a simplifica şi eficientiza procesul de atribuire şi realizare a proiectelor de investiţii în PPP” prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr.39/2018 privind parteneriatul public-privat. Cu toate acestea, Executivul subliniază că aceasta este o lege care nu are norme de aplicare.

Potrivit legii, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu public. Finanţarea pentru investiţii poate fi asigurată integral, din resurse financiare furnizate de către partenerul privat, sau din resurse financiare furnizate de partenerul privat, împreună cu partenerul public. Ponderea contribuţiei partenerului public la finanţarea investiţiilor din cadrul unui contract PPP nu trebuie să depăşească 25% din totalul investiţiei, inclusiv din fonduri europene.

În scopul încheierii şi iniţierii realizării obligaţiilor din cadrul contractului PPP este necesar să se parcurgă următoarele etape:

- realizarea unui studiu de fundamentare de către partenerul public;

- aprobarea de către Guvern a studiului de fundamentare pantru proiectele din administraţia centrală sau, dupa caz, de către autorităţile competente pentru proiectele din administraţia publică locală;

- procedura de atribuire a contractului PPP;                      

- aprobarea de către guvern a contractului PPP, rezultat după finalizarea negocierilor iniţiate de părţi, în cazul proiectelor din administraţia centrală sau, după caz, de autorităţile competente pentru proiectele din administraţia publică locală;

- semnarea contractelor PPP.

Instituţia care se ocupă de pregătirea şi atribuirea proiectelor strategice de PPP este Comisia Natională de Strategie şi Prognoză.

Proiecte strategice de investiţii în PPP programate să fie lansate

Prin Hotărârea de guvern nr. 357/2018 s-a stabilit ca CNSP să pregătească şi să atribuie, în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze, următoarele proiecte:

• Autostrada Ploieşti-Braşov;
• Autostrada Bucureşti - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj;
• Autostrada Târgu-Neamţ - Iaşi;
• Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR;
• Complexul Medical "Carol Davila - Universitary Medical City".
• Prin Hotărârea de guvern nr. 643/2018 a fost completată Lista proiectelor strategice de investiţii cu următoarele proiecte:
• Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta;
• Extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7;
• Construirea aeroportului Bucureşti Sud;
• Molurile nr. 3 şi 4 din Portul Constanţa Sud;
• Finalizarea canalul magistral Siret-Bărăgan;
• Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie;
• Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe fluviul Dunărea;
• Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti;
• Construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice;
• Construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră - New Costineşti;
• Un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraş;
• Construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem;
• Clinica multifuncţională «Dr. Calistrat Grozovici»;
• Spitalul regional Timişoara;
• Spitalul regional Brăila-Galaţi;
• Spitalul regional Târgu-Mureş.

Stadiul atribuirii contractelor în parteneriat public-privat

Până în prezent nu s-a încheiat nici un contract în parteneriat public-privat în condiţiile noii legislaţii, arată Guvernul, în raportul asupra proiectului de buget publicat joi seara de Ministerul Finanţelor.

Atribuirea de contracte în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, în numele partenerilor publici se află în diverse etape de pregătire, respectiv:

Pentru Autostrada Ploieşti-Braşov, prin HG nr.667/2018 s-a aprobat Studiul de fundamentare. Documentaţia de atribuire a contractului de parteneriat public-privat a fost publicată în SICAP şi în Jurnalul European al Achiziţiilor Publice. Procedura aleasă de licitaţie a partenerilor privaţi pentru societatea de proiect care va realiza şi opera această autostradă este negociere competitivă.

Autostrada, în lungime de 109,3 km, tranzitează şi conectează areale cu o densitate a populaţiei peste media la nivel naţional, dar şi cu unităţi economice importante. De asemenea, se tranzitează o arie turistică importantă, cum este Valea Prahovei, arie care generează fluxuri rutiere de destinaţie sau de tranzit importante, tot timpul anului, dar mai ales la sfârşitul de săptămână şi în perioada sărbătorilor şi a vacanţelor.

Se prevede ca autostrada să se realizeze în maxim patru ani, inclusiv faza de proiectare. Costul investiţiei este de 1,36 miliarde euro. Realizarea obiectivului de investiţii în parteneriat public – privat presupune darea în exploatare şi întreţinere către partenerul privat pentru o perioadă de 20 ani. Proiectul prevede operarea întregului tronson de autostradă, de la Bucureşti la Braşov, ceea ce înseamnă operarea încă din primul an a porţiunii dintre Bucureşti şi Ploieşti, care este deja în funcţiune.

Dacă execuţia se devansează cu un an se va acorda o bonificaţie de 100 milioane euro, iar orice întârziere va fi penalizată la fel. Pentru asigurarea profitabilităţii pe întreaga durată de execuţie şi operare, statul va efectua plăţi anuale de circa 55 milioane euro.

Proiectul de parteneriat public-privat privind autostrada "PLOIEŞTI-BRAŞOV" a fost foarte bine receptat de investitorii străini. La această licitaţie s-au înscris 5 candidaţi, reprezentând asocieri ale celor mai reprezentative firme internaţionale. Practic sunt 10 investitori din China, Turcia, Spania şi Austria, mulţi din aceştia reprezentând unele din cele mai importante societăţi de construcţii, respectiv :

• Asocierea STRABAG-IC ICTAS (Lider de asociere STRABAG AG)
• Asocierea China Communications Construction Company LTD(CCCC) - MAKYOL (Lider de asociere CCCC) SINOHYDRO CORPORATION LIMITED(ofertant)- POWER CHINA ROADBRIDGE GROUP CO LTD(terţ sustinător)
• ERG Insaat Ticaret ve Sanayi A.S (ofertant) - SSB SAUERWEIN & SHAEFER BAU AG (subcontractant)
• Asocierea ACCIONA CONCESIONES S.L - FCC CONSTRUCCION S.A.- avand ca subcontractant ACCIONA CONSTRUCCION SA (Lider de asociere ACCIONA CONCESIONES SL).

Procedura de atribuire se află în derulare, în stadiul de evaluare privind calificarea şi selecţia candidaţilor, urmând ca ulterior încheierii acestei etape, investitorii selectaţi să fie invitaţi să depună ofertele pe baza cărora se va desfăşura negocierea contractului de parteneriat public-privat.

Pentru Clinica multifuncţională «Dr. Calistrat Grozovici», prin H.G. nr.920/2018 s-a aprobat Studiul de fundamentare. Documentaţia de atribuire a contractului de parteneriat public-privat va fi publicată în luna decembrie a.c. în SICAP şi în Jurnalul European al Achiziţiilor Publice. Procedura aleasă de licitaţie a partenerilor privaţi pentru societatea de proiect care va realiza şi opera această investiţie este negociere competitivă.

Studiul de fundamentare a fost întocmit de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în colaborare cu specialişti independenţi, în conformitate cu prevederile OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat.

Acesta este primul proiect în parteneriat public-privat demarat în România, în domeniul sănătăţii, unul din domeniile prioritare ale Guvernului. Clinica "Dr. Calistrat Grozovici" este situată pe terenul oferit de Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş " din Bucureşti, care va avea şi calitatea de partener public în acest proiect şi care va avea astfel responsabilitatea ca acest proiect de investiţii să se realizeze la standarde înalte de calitate.

Perioada de proiectare şi execuţie este de maxim 2 ani şi jumătate, iar perioada de operare de către investitorul privat este de 15 ani.

Costurile totale estimate aferente realizării investiţiei se ridică la aproximativ 650 milioane lei, respectiv 140 milioane euro. Acestea vor fi acoperite prin contravaloarea prestaţiilor medicale oferite şi prin plăţi de disponibilitate de la stat în valoare de circa 2,5 milioane euro anual.

În studiul de fundamentare se prevăd bonificaţii din partea statului dacă lucrările de execuţie se finalizează în avans, dar şi penalităţi pentru întârziere.

Clinica va avea 636 paturi, multiple cabinete de consultaţie şi săli de operaţie, laboratoare de cercetare, săli de învăţământ etc., precum şi cele mai moderne dotări în scopul asigurării unui act medical de înaltă calitate.

Clinica multifuncţională va asigura asistenţă medicală de specialitate în domeniul bolilor infecţioase, neurochirurgiei, cardiologiei, având centru de radioterapie, săli de operaţie, dotări pentru cazuri de urgenţă, inclusiv heliport.

Autostrada Târgu-Neamţ - Iaşi, un alt proiect major de investiţie în parteneriat public-privat a intrat în etapa finală de lucru. Studiul de fundamentare pentru autostrada "TÂRGU NEAMŢ - IAŞI" este finalizat şi se află în procedura de transparenţă decizională pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 1,2 miliarde euro. Perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este estimată la 48 luni. Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public – privat pe o perioadă de 30 ani, care include perioada de proiectare şi realizare.

Modalitatea de recuperare a investiţiei este reprezentată de:

• participarea partenerului public cu o cotă de maxim 25% din valoarea totală a investiţiei;
• primă pentru realizarea în avans a construcţiei în valoare de 80 milioane euro pentru un an;
• introducerea de taxe pentru utilizarea autostrăzii;
• introducerea de taxe pentru utilizarea spaţiilor de servicii;
• plăţi anuale de disponibilitate în valoare de 61 milioane euro în situaţia nerealizării traficului scontat.

Pentru Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie studiul de fundamentare este finalizat şi se află în procedura de transparenţă decizională pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

Prin amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, municipiul Bucureşti se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană care va permite legătura directă a Bucureştiului cu alte capitale, accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin – Main – Dunăre accesul la reţeaua europeană de căi navigabile.

Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public – privat pe o perioadă de 25 ani, inclusiv cu perioada de proiectare şi realizare.

Pentru Construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem studiul de fundamentare a fost finalizat prin achiziţie publică şi este pregătit pentru a intra în procedura de transparenţă decizională.

Realizarea proiectului construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem va asigura independenţa strategică a României în privinţa produselor din sânge şi plasmă umană.

Prin înfiinţarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem, se va colecta şi prelucra plasma colectată de la donatorii români şi astfel, se vor asigura cantităţile necesare de derivate din plasmă şi se va garanta accesul pacienţilor români la terapiile potrivite. În acest fel, se va obţine şi o reducere semnificativă a costurilor suportate de CNAS pentru decontarea unor tratamente, care în prezent sunt efectuate în străinătate.

Totodată, implementarea proiectului va conduce în final la dezvoltarea unor capacităţi de colectare, procesare şi depozitare a unor cantităţi anuale de minimum 500 mii litri sânge şi de 200 mii litri plasmă.

Se estimează că recuperarea investiţiei, cât şi asigurarea unui profit rezonabil pentru partenerul privat, se poate realiza prin încheierea unui contract de parteneriat public – privat pe o perioadă de 25 ani, inclusiv cu perioada de proiectare şi realizare.