Cum ne pot îmbolnăvi locuinţele şi ce este „Sindromul Clădirii Bolnave“. Ghidul Condiţiilor de Confort

Publicat: 22.10.2018 19:15

Ultima actualizare: 04.08.2022 00:17

Locuinţele ne pot îmbolnăvi, iar „Sindromul Clădirii Bolnave“ este recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătaţii ca fiind un grup de simptome, fără o cauză clară, asociată cu calitatea precară a parametrilor de confort în clădiri. În acest sens, ONG-ul EFdeN a lansat o nouă ediţie a Ghidului Condiţiilor de Confort, document ce are ca scop îmbunătaţirea calităţii locuirii în România.

„Casele românilor sunt permanent încercate de trecerea anilor şi de costurile de întreţinere în condiţiile în care avem probabil cel mai învechit stoc de locuinţe la nivelul UE. Conform unui sondaj IRSOP la nivelul populaţiei urbane cu venituri stabile şi vârstă cuprinsă între 20-65 ani, 3 din 4 români au cel puţin o urgenţă locativă iar una din patru gospodării se plânge de spaţiu insuficient. 59% din gospodării au mai mult de două urgenţe locative iar una din cinci gospodării are probleme de etanşeitate sau necesită consolidare antiseismică. Între 12% şi 16% din totalul gospodăriilor urbane au nevoie de înlocuiri sau reparaţii majore la diferitele categorii de instalaţii. Fiecare familie îşi doreşte şi încearcă să locuiască mai bine. Finanţarea creşterii confortului locativ este o urgenţă pentru dezvoltarea şi incluziunea socială în condiţiile în care pentru multe gospodării veniturile sunt încă prea mici faţă de necesarul de renovare/modernizare locativă iar economisirea e expusă la nevoi şi tentaţii multiple“, spune Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe.

Ghidul Condiţiilor de Confort se doreşte a fi o unealtă utilă cu care oamenii pot să evalueze obiectiv calitatea locuirii şi metode practice de remediere.

„Pentru a evalua confortul într-o clădire, de multe ori ne sunt suficiente câteva aplicaţii mobile, alteori este necesară prezenţa unui specialist cu echipamente profesioniste. Noi am testat casele EFdeN 4C şi EFdeN Signature, am tras concluziile şi venim acum cu recomandări de evaluare practică şi obiectivă a confortului. În ultimul an am proiectat şi construit o altă casă eficientă, sustenabilă si confortabilă, de data aceasta adaptată unui climat cald, cum este cel din Estul Mijlociu. Încă nu ne confruntăm în România cu temperaturi extreme sau cu deşertificare, însă schimbările climatice şi încălzirea globală ne fac să ne gândim dacă într-un viitor mai îndepărtat sau apropiat ne vom lovi de aceste probleme. EFdeN 4C, Centrul de Cercetare a Condiţiilor de Confort cuprinde de anul acesta două case, diferite ca suprafaţă, formă şi volumetrie, dar şi ca echipare şi în plus adaptate pentru contexte sociale diferite”, a declarat Mihai Băiceanu, Coordonator Programe Cercetare EFdeN.

Ce este „Sindromul Casei Bolnave“

Sindromul Clădirii Bolnave este recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind un grup de simptome, fără o cauză clară, asociată cu calitatea precară a parametrilor de confort în clădiri.

Deşi cauzele nu sunt clare, numeroasele cercetări care s-au făcut în acest sens au depistat o serie de factori de risc, majoritatea subsumându-se calităţii deficitare a aerului, dar nu numai.

Simptome

Dureri de cap, ameţeală, stări de greaţă, iritaţii ale ochilor şi ale căilor aeriene, incapacitatea de concentrare, oboseală exagerată, iritaţii ale pielii, dificultăţi în respiraţie, dureri în piept.

Aceste simptome pot apărea câte unul sau în combinaţii şi sunt asociate cu durata de şedere într-un spaţiu închis. După ieşirea din respectivul spaţiu, simptomele scad treptat în intensitate şi pot dispărea complet.

Cauze

Deşi o cauză clară nu este identificabilă, Sindromul Clădirii Bolnave este asociat cu calitatea precară a mediului interior, preponderentă fiind calitatea aerului, însă printre factorii de risc se numără şi parametrii de confort termic, vizual, acustic, dar şi factori de ordin psihologic.

Astfel, cel mai des, Sindromul Clădirii Bolnave apare în clădiri cu ventilaţie deficitară, din cauza acumulării dioxidului de carbon, a umidităţii, a compuşilor organici volatili sau a particulelor solide în suspensie din aer, cum este praful şi sporii de mucegai. De asemenea, exercită o influenţă temperaturile considerate prea mici sau prea mari, ori variaţiile mari de temperatură în timpul zilei, iluminatul insuficient sau necorespunzător din punct de vedere calitativ ori factori psihologici, precum stresul.

Locuinţele trebuiesc gândite in jurul ocupantului

De multe ori în faza de proiectare a unei clădiri, aspectele care se iau în calcul cel mai mult sunt cele de cost, materiale de construcţie, limitări tehnice, însă de puţine ori o casă este proiectată în jurul utilizatorului.

Cum ar fi ca locuinţa noastră să aibă grijă ca dimineaţa să ne trezească mirosul de cafea, nu alarma?
Cum ar fi ca în mijlocul verii să avem spaţii confortabile de relaxare în exterior?
Cum putem face ca locuitorii să nu aibă grija instalaţiilor de apă?
Există suficient spaţiu în interior pentru colectarea selectivă a gunoiului?
De câtă lumină avem nevoie dimineaţa? Dar seara?
Unde îmi las bagajele când mă întorc acasă?

„Am avut şansa să analizăm, să facem comparaţii şi să găsim soluţiile optime pentru o viaţă confortabilă în locuinţă. Am pornit de la conceptul de casă complet automatizată, în care ocupantul nu mai are deloc grija temperaturii, a calităţii aerului, a apei, însă după ce am testat casa şi am vorbit cu oameni, ne-am dat seama că există nevoia unui control şi din partea utilizatorului. Este doar un exemplu de aspect gândit în proiectare şi optimizat pentru locuitori. Nu avem un set de soluţii standard pentru orice problemă, însă credem că în fiecare clădire poate fi implementată cel puţin una din soluţiile noastre, prezentate în ghid, fără costuri foarte mari”, a adaugat Ana Maria Ghiţă, Responsabil Parteneriate EFdeN.

Ultimul studiu făcut public al Consiliului Mondial pentru Clădiri Verzi (WorldGBC) arată că:

Accesul la ferestre cu vedere către exterior: