De la anul, piaţa valutară va fi mai atractivă pentru investitori

Costi Dobrea

Anul viitor ar putea aduce apariţia mai multor instrumente derivate pe piaţa valutară şi, implicit, creşterea volumului tranzacţiilor. Iar evoluţia va fi atrăgătoare atât pentru companiile cu activităţi de comerţ exterior care vor să se protejeze de riscul valutar, cât şi pentru speculatorii care vor să câştige din variaţiile cursului de schimb.
Piaţa valutară românească continuă să se dezvolte prin apariţia mai multor instrumente de tranzacţionare. Astfel, începând cu anul viitor, este aşteptată o sporire a tranzacţiilor cu instrumente derivate pe cursul de schimb, cum ar fi contractele de tranzacţionare la termen (futures) sau cele care oferă dreptul de a efectua o tranzacţie (opţiunile). Ciprian Mihai, analist trezorerie la Volksbank România, a declarat, pentru Adevărul, că dezvoltarea instrumentelor derivate va conduce la sporirea atractivităţii pieţei valutare româneşti pentru două categorii de investitori.
Aceste instrumente vor fi interesante pentru speculatorii străini, care ar putea aduce bani în România pentru a profita de randamentele aduse de instrumentele financiare româneşti. Mai mult, Ciprian Mihai precizează că unele bănci din state vest-europene recomandă ţara noastră ca o posibilă destinaţie pentru investiţii, leul fiind o monedă atractivă. Spre exemplu, un speculator poate veni în România cu euro, bani pe care îi schimbă în lei şi poate să îi investească în alte instrumente. Iar în momentul în care decide să îşi retragă banii din ţară, atunci ar putea câştiga şi din aprecierea cursului de schimb leu/euro, obţinând chiar un profit dublu.
Pe de altă parte, contractele de tip futures şi opţiunile sunt atrăgătoare şi pentru companiile care desfăşoară operaţiuni de comerţ exterior. Spre exemplu, pentru a se proteja de o posibilă scădere abruptă a cursului, un exportator poate stabili, în momentul încheierii contractului, o cotaţie mai avantajoasă la care să schimbe valuta primită.
Aurelian Dochia, director general al BRD - SG Corporate Finance, consideră că apariţia mai multor instrumente de tranzacţionare pe piaţa valutară ar putea conduce la o stabilizare a cursului de schimb. "Investitorii vor încerca să anticipeze mişcările cursului de schimb, ceea ce înseamnă că am putea asista la mişcări mai line ale cursului de schimb, fără vârfuri şi coborâşuri abrupte", explică Dochia.
Mai mult, utilizarea instrumentelor derivate pe cursul de schimb ar trebui să fie atractivă pentru exportatorii care, în anul 2005, când moneda naţională avea o tendinţă abruptă de apreciere, au protestat faţă de Banca Naţională, întrucât instituţia nu mai intervenea pe piaţa valutară.
În acest sens, Ciprian Mihai explică faptul că atractive pentru companiile de comerţ exterior ar putea fi instrumentele structurate, nu cele simple. Spre exemplu, pentru a beneficia de opţiunea de a schimba valuta la un curs de schimb, exportatorul sau importatorul trebuie să plătească o primă. "Din acest motiv nu sunt atractive opţiunile, spre deosebire de instrumentele compuse", subliniază Ciprian Mihai. Astfel, în cazul unui importator, o eventuală depreciere a cursului de schimb peste un anumit nivel-limită ar putea reduce profitul companiei. Dar un instrument compus dintr-un contract de tranzacţionare la termen şi o opţiune ar putea conduce la eliminarea riscului valutar fără costuri.
Leul şi-ar putea menţine tendinţa de apreciere
Ciprian Mihai spune că, în 2007, ar trebui să ne aşteptăm la o continuare a trendului de apreciere a monedei naţionale. În plus, directorul general al BRD - SG Corporate Finance adaugă faptul că, pentru anul viitor, sunt aşteptate intrări ridicate de capital străin, ceea ce va conduce la întărirea leului, dar cu un ritm mai scăzut decât cel din acest an. Astfel, dacă în anul curent, moneda naţională s-a apreciat cu circa cinci procente, anul viitor viteza s-ar putea reduce la mai puţin de jumătate, cele mai multe estimări indicând un curs mediu de schimb de 3,45 lei noi pentru un euro.
Însă, în ciuda aşteptărilor de continuare a aprecierii leului, avertismente pentru o eventuală depreciere nu au întârziat să apară. Motivaţia principală o reprezintă adâncirea dezechilibrului dintre importuri şi exporturi cu efecte negative asupra balanţei de plăţi. Ciprian Mihai explică faptul că un deficit de cont curent ridicat se poate corecta ori prin exporturi mai competitive, ori printr-o depreciere a monedei locale. Chiar şi oficialii Fondului Monetar Internaţional au tras un semnal de alarmă că, dacă comerţul exterior îşi menţine tendinţa, anii următori ar putea aduce o depreciere masivă a leului. Însă rămâne de văzut dacă exporturile companiilor româneşti vor fi suficient de competitive pentru a reduce decalajul faţă de importuri sau dezechilibrul extern va fi corectat printr-o slăbire puternică a monedei naţionale.