Criza gazelor se va accentua iarna viitoare, susține șeful Agenției Internaționale pentru Energie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Criza gazelor se va accentua iarna viitoare, susține șeful Agenției Internaționale pentru Energie, avertizând că adevărata provocare a Europei va fi în februarie când depozitele de gaze se vor fi golit.

depozit gaze
Depozit gaze

Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică și mai acută anul viitor, după ce și-a golit rezervoarele de gaz natural pentru a trece de frigul din această iarnă, a declarat miercuri șeful Agenției Internaționale pentru Energie, în timp ce UE caută modalități de a atenua criza”, scrie Reuters

Țările europene au umplut rezervoarele de stocare la aproximativ 90% din capacitatea lor, după ce Rusia a tăiat aprovizionarea cu gaze ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina.

Prețurile gazelor, care au crescut în lunile de după invazia din februarie, s-au retras. Dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece țările concurează pentru a cumpăra gaz natural lichefiat (GNL) și alte alternative la livrările de conducte rusești.

Pentru a ajuta la combaterea durerii, Uniunea Europeană ia în considerare un plafon al prețului gazelor, o problemă care a divizat blocul de 27 de națiuni, deoarece unele țări se tem că ar putea îngreuna asigurarea aprovizionării.

Cu depozitele de gaze aproape de 90%, Europa va supraviețui iernii viitoare cu doar câteva vânătăi atâta timp cât nu vor exista surprize politice sau tehnice”, a declarat Fatih Birol, director executiv al AIE din Paris.

Birol: Iarna viitoare va fi și mai dificilă

Adevăratele provocări cu care se confruntă Europa, care din trecut se bazase pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitul trebuie reumplut după ce cererea mare de iarnă le-a epuizat la 25%-30%.

Iarna aceasta este dificilă, dar iarna viitoare poate fi și foarte dificilă”, a spus Birol jurnaliştilor din Finlanda.

Guvernele europene au luat măsuri pentru a proteja consumatorii de impactul prețurilor mai mari și miercuri, Germania a declarat că va subvenționa facturile de energie anul viitor plătind puțin sub 13 miliarde de euro (12,8 miliarde de dolari) pentru taxele de utilizare percepute de cele patru rețele de transport de înaltă tensiune. companii (OST).

Taxele fac parte din facturile de energie electrică, reprezentând aproximativ 10% din costurile totale pentru clienții cu amănuntul și o treime pentru companiile industriale din sectoare precum oțelul sau produsele chimice.

Intervenția Berlinului stabilizează taxele, care, altfel, ar fi crescut de trei ori, având în vedere prețurile slăbite ale energiei cu ridicata și creșterea costurilor operaționale pentru OTS, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck.

Până la izbucnirea războiului din Ucraina la sfârșitul lunii februarie, conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică, de la Rusia la Germania, a fost una dintre principalele surse de gaze ale Europei de Vest.

Nord Stream 1 cuprinde două linii separate, la fel ca și Nord Stream 2, care a fost umplut cu gaz, dar nu i s-a permis niciodată să livreze în Europa, deoarece Germania a suspendat autorizația chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie.

Trei dintre cele patru linii au fost dezactivate de ceea ce Occidentul și Rusia spun că a fost sabotaj care a cauzat scurgeri uriașe, iar autoritățile daneze au spus că a patra a fost depresurizată marți.

Sabotaj?

Președintele Vladimir Putin a învinuit vineri Statele Unite și aliații săi, acuzații respinse de Washington. Rusia a condamnat ceea ce a numit teorii „prostice” în Occident, potrivit cărora a sabotat conductele în sine în explozii de săptămâna trecută.

Kremlinul a declarat miercuri că Rusia trebuie să facă parte din investigațiile asupra incidentelor, în timp ce unul dintre aliații lui Putin a spus că și-a amintit atacurile susținute de Agenția Centrală de Informații a SUA asupra infrastructurii petroliere din Nicaragua în 1983.

La rândul ei, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țările UE trebuie să își intensifice protecția infrastructurii critice prin efectuarea de teste de stres și prin utilizarea supravegherii prin satelit pentru a detecta potențialele amenințări.

Ea a vorbit în Parlamentul European înaintea reuniunii liderilor celor 27 de țări UE, vineri, la Praga, când aceștia vor dezbate planul UE de plafonare a prețurilor.

Detaliile nu au fost încă elaborate, dar ideea are sprijinul majorității țărilor care o văd ca o modalitate de a face față inflației. Cu toate acestea, sa confruntat cu opoziția din partea Germaniei, Danemarcei și Țărilor de Jos, care își exprimă îngrijorarea că va îngreuna asigurarea aprovizionării.

Der Leyen: Țările ar trebui să cumpere în comun gazele naturale

Von der Leyen a spus în discursul său și țările ar trebui să înceapă să cumpere în comun gaze naturale pentru a evita ca statele membre ale UE să liciteze unele împotriva altora pe piețele mondiale și să conducă prețurile și mai mari.

Tensiunile anterioare pe piața gazelor s-au diminuat, deoarece compania energetică rusă Gazprom a reluat miercuri exporturile de gaze către Italia prin Austria, după ce a rezolvat o problemă legată de garanții care a dus la suspendarea fluxurilor în weekend.

Cu toate acestea, viceprim-ministrul Alexander Novak a declarat miercuri că Rusia ar putea reduce producția de petrol pentru a compensa efectele negative ale plafoanelor de preț impuse de Occident asupra acțiunilor Moscovei în Ucraina.

Planul de plafonare a prețurilor agreat de Grupul celor șapte națiuni bogate cere țărilor participante să refuze asigurări, finanțe, brokeraj, navigație și alte servicii pentru mărfurile petroliere cu prețuri peste un plafon de preț pentru țiței și produse petroliere, care nu a fost încă stabilit.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite