„Când dolarul zâmbeşte, toată lumea se încruntă”. De ce suferă toate economiile când dolarul este puternic

0
0
Foto Shutterstock
Foto Shutterstock

Dolarul american a fost pe val anul acesta. Pentru turiştii americani care vizitează Europa, un dolar puternic este o veste bună, dar lucrurile nu sunt atât de roz pentru restul lumii, existând ţări care sunt la un pas să intre în recesiune sau faliment, scrie CNN.

Valoarea dolarului american a crescut cu peste 10% în 2022 faţă de celălalte monede de top până aproape de cel mai mare nivel din ultimele două decenii. Îngrijoraţi de o eventuală recesiune globală, investitorii s-au grăbit să îşi schimbe banii în dolari, o monedă considerată sigură în vremuri tulburi, scrie CNN.

Moneda americană este încă şi mai atractivă datorită campaniei agresive a Rezervei Federale de a ridica ratele dobânzii pentru a combate inflaţia foarte mare. Investiţiile americane sunt foarte profitabile acum pentru că oferă o rentabilitate mai mare.

Turiştii americani se bucură că o noapte la Roma care costa odată 100 de dolari, acum face în jur de 80 de dolari, dar situaţia este mult mai complicată pentru companiile multinaţionale şi guvernele străine.

Aproape jumătate din comerţul internaţional se face în dolari, iar guvernele care trebuie să îşi plătească datoriile în moneda americană ar putea întâmpina probleme, în special dacă şi-au epuizat rezervele.

Valoarea dolarului american tinde să crească atunci când economia americană este foarte puternică sau, oarecum surprinzător, atunci când este slab şi lumea se confruntă cu o recesiune. Foto: Profimedia Images

Lipsa rezervelor în dolari în Sri Lanka a contribuit deja la declanşarea celei mai grave crize economice din istoria ţării, care a dus într-un final la căderea în dizgraţie a dinastiei ce a condus Sri Lanka timp de aproape 20 de ani, încheiată cu fuga preşedintelui din ţară.

Rupia pakistaneză s-a prăbuşit în iulie la valoarea cea mai slabă faţă de dolar din istoria recentă, ceea ce a împins ţara înspre faliment. În plus faţă de preţuri uriaşe la alimente, Egiptul se confruntă acum şi cu rezerve epuizate de dolari şi un exod al investitorilor străini.

Toate cele trei ţări au fost nevoite să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru ajutor.

Când dolarul zâmbeşte, lumea se încruntă

Valoarea dolarului american tinde să crească atunci când economia americană este foarte puternică sau, oarecum surprinzător, atunci când este slab şi lumea se confruntă cu o recesiune.

Oricare ar fi situaţia, investitorii consideră moneda a fi o oportunitate de creştere economică sau un refugiu sigur din calea furtunii provocate de criză. Fenomenul este de multe ori numit „zâmbetul dolarului” pentru că are loc în ambele situaţii extreme.

Restul lumii rămâne, însă, fără prea multe motive să zâmbească. Manik Narain, analist la UBS, a identificat trei motive pentru care un dolar mai puternic ar putea face rău economiilor mai slabe din întreaga lume.

1. Măreşte efortul fiscal

Nu toate ţările au capacitatea de a se împrumuta în moneda lor locală pentru că investitorii străini nu au încredere în instituţiile lor sau au pieţe financiare mai puţin dezvoltate.

Asta înseamnă că unele ţări nu au de ales şi trebuie să emită datorii denominate în dolari. Dar dacă valoarea dolarului creşte, va fi cu atât mai scump să îşi plătească obligaţiile ceea ce va stoarce rezervele guvernului.

De asemenea, un dolar puternic face ca importurile de alimente, medicamente şi combustibil să fie mult mai costisitoare.

2. Încurajează exodul de capital

Atunci când moneda ţării slăbeşte în mod dramatic, persoanele bogate, companiile şi investitorii străini încep să îşi retragă banii în speranţa că vor putea să îi depoziteze într-un loc mai sigur. Acest proces îngroapă moneda locală şi mai adânc şi exacerbează problemele fiscale.

„Dacă eşti în Sri Lanka şi vezi că guvernul se află sub presiune, vrei să îţi scoţi banii de acolo”, a spus Narain.

3. Cântăreşte greu asupra creşterii economice

Dacă firmele nu îşi permit să cumpere produsele de import de care au nevoie ca să îşi continue activitatea, nu vor avea un inventar destul de mare. Asta înseamnă că nu vor putea să vândă la fel de mult, chiar şi când cererea rămâne ridicată, iar asta este în detrimentul producţiei.

Când economia americană continuă să crească, o parte din impactul financiar poate fi ameliorat. Multe din pieţele emergente îşi exportă produsele către cea mai mare economie a lumii.

Dar când dolarul câştigă teren în faţa celorlalte monede din cauză că America este la un pas de recesiune, lucrurile se complică.

Ţările cele mai vulnerabile 

Investitorii se întreabă acum dacă nu cumva Sri Lanka este doar prima piesă de domino care a căzut. Există riscul ca tulburenţele care au apărut în pieţele emergente să se răspândeasă în întreg ecosistemul financiar.

Ţările cele mai vulnerabile în faţa crizei economice sunt Tunisia, al cărei buget nu mai poate acoperi costurile, Ghana şi Kenya, care au datorii foarte mari, El Salvador, dar şi Argentina care încă este afectată de criza valutară din 2018.

FMI a estimat că 60% dintre ţările cu venituri mici au probleme cu datoriile sau sunt în pericol de a întâmpina probleme, în comparaţie cu doar o cincime acum 10 ani.

Dar există şi diferenţe cheie între situaţia actuală şi crizele trecute.

Datoria în dolari este mai puţin obişnuită decât înainte. Cei mai mari jucători – precum Brazilia, Mexic şi Indonezia – „în general nu s-au împrumutat foarte mult în valută şi acum deţin suficiente rezerve valutare pentru a-şi gestiona datoria externă”, potrivit Setser.

În plus, preţurile mărfurilor precum petrolul şi metalele de bază rămân ridicate. Acest lucru ajută economiile emergente care sunt exportatori majori, inclusiv mulţi din America Latină, şi serveşte ca o modalitate fiabilă de a ne asigura că dolarii încă mai curg către cassa guvernamentale.

Inflaţia a determinat, de asemenea, băncile centrale din multe pieţe emergente să înceapă să majoreze ratele mai devreme decât cele de la Rezerva Federală sau de la Banca Angliei. Brazilia a crescut costurile de împrumut la 12 întâlniri consecutive, după ce a început procesul în martie 2021.

Totuşi, multe ar putea depinde de soarta celor mai mari două economii ale lumii: Statele Unite şi China. Dacă aceste motoare de creştere într-adevăr încep să se blocheze, atunci pieţele emergente ar putea vedea o ieşire dureroasă de investiţii.

„Va fi un moment critic dacă Statele Unite vor intra în recesiune”, a spus Robin Brooks, economist şef la Institutul de Finanţe Internaţionale. „Îi face pe toţi să fie mai prudenţi legat de asumarea unor riscuri”, a adăugat el.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite