Scumpirile ating noi maxime. Rata anuală a inflaţiei a urcat în martie la 5%, cel mai mare nivel din iunie 2013

Scumpirile continuă şi în luna martie şi sunt din ce în ce mai mari. Rata anuală a inflaţiei a fost de 5%, în luna martie 2018, iar o valoare mai mare decât aceasta nu s-a mai înregistrat din iunie 2013, când preţurile de consum au urcat cu 5,37%, conform Institutului Naţional de Statistică.

Tot spre comparaţie, în februarie, rata anuală a inflaţiei era de 4,72%,  în creştere faţă de ianuarie, când a fost 4,32%, şi faţă de decembrie, când a fost 3,32%. Creşterea s-a produs pe fondul scumpirii în martie a mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% şi a serviciilor cu 2,9%, faţă de acum un an.

Care au fost cele mai mari scumpiri

În general, creşterile de preţuri cele mai mari au fost văzute la alimente, dar şi la resurse de bază pentru traiul zilnic, precum energia şi combustibilii. Au existat scumpiri de două cifre, arată Statistica. Citricele şi fructele proaspete au înregistrat cele mai mari creşteri de preţuri, în martie faţă de decembrie, de 11,79%, respectiv de 10,59%. Ele au fost urmate de alte legume şi conserve de legume, cu scumpiri de 8,07%, dar şi de cartofi cu creşteri de preţuri de 5,52%. Şi preţul combustibililor a crescut, în martie faţă de decembrie, cu 2,24%, iar biletele de avion s-au scumpit şi ele cu 3,12%. Mai mult, gazele naturale au înregistrat creşteri de preţuri de 5,69%, scumpindu-se şi energia electrică, cu 2,46%, dar şi energia termică cu 2,13%.

Au existat şi ieftiniri                                                              

La polul opus, au existat şi ieftiniri, dar mai puţine. Cea mai reprezentativă este scăderea preţului la ouă, care s-a micşorat cu 12,28%. Această ieftinire vine însă după o perioadă în care preţurile la ouă au înregistrat majorări continue şi abrupte. O altă scădere a fost înregistrată la zahăr, care s-a ieftinit cu 1,46%.

Consecinţele creşterii preţurilor

O rată a inflaţiei de 5% are şi implicaţii asupra economiei, susţin specialiştii. În primul rând, că apar din nou presiuni din partea angajaţilor pe angajatori pentru creşterea salariilor, susţine economistul Florin Cîţu. Pe scurt, pentru că oamenii sunt obligaţi să plătească mai mari, ei vor vrea majorări salariale. „Intrăm în spirala inflaţionistă în care salariile «aleargă» după preţuri. Salarii mari înseamnă costuri mai mari şi implicit preţuri mai mari. Şi totul se repetă până când ori BNR zice stop şi creşte dobânda de politică monetară peste rata inflaţiei sau economia intră în criză şi recesiune”, spune economistul. La ultima şedinţă de politică monetară, Banca Naţională a păstrat dobânda cheie la acelaşi nivel, de 2,25%.

O altă consecinţă este că moneda naţională continuă deprecierea, „susţinută” de deficitul comercial în creştere, mai spune Cîţu. Ultimele date publicate de Statistică arată că deficitul balanţei comerciale a crescut cu 31,6% în primele două luni, comparativ cu perioada similară din 2017, la peste 1,657 miliarde euro.

Totodată, o inflaţie atât de mare face ca şi dobânzile determinate de piaţă să crească rapid. „Creşterea dobânzilor pentru persoane fizice înseamnă venituri mai mici şi, împreună cu inflaţia, înseamnă bani mai puţini şi putere de cumpărare mai mică. Pentru companii creşterea dobânzilor înseamnă costuri mai mari. Aceste costuri se vor vedea imediat în preţuri”, mai arată Cîţu.