Cum voia Dăncilă să cumpere voturi la moţiune. Liderii PSD din teritoriu care primesc miliardele din Fondul de Dezvoltare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premierul Viorica Dăncilă plănuia să îşi asigure susţinerea în teritoriu, alocând în următoarea perioadă 10 miliarde de lei către primari, iar judeţele care au fost desemnate să primească cele mai mari sume sunt cele ale unor importanţi baronilor locali PSD şi ale unor oameni cu greutate în partid.

Pe modelul Programului Naţional de Dezvoltare Locală I şi II, prin care s-au finanţat investiţii păguboase, precum şcoli nefolosite şi drumuri cu asfalt pus direct pe pământ, PSD a creat Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (FDI). Scopul acestuia este de a finanţa comunităţile locale şi universităţile, iar în următorii 20 de ani Guvernul plănuieşte să acorde împrumuturi din Trezorerie de 10 miliarde euro. Cea care decide cine primeşte fondurile este Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, pe care fostul şef PSD Liviu Dragnea a transformat-o într-un „guvern paralel“ prin care împărţea bani.

Deşi pentru anul 2019 plafonul fusese stabilit iniţial la 2,73 miliarde lei, la rectificarea bugetară Guvernul a decis să ridice miza, în perspectiva alegerilor, şi să pompeze 10 miliarde lei către primării, în acest an. Drept urmare, premierul Viorica Dăncilă a anunţat recent că au fost aprobate două liste de proiecte, în total 586 de investiţii, care vor costa în total 9,65 miliarde lei.

Este important de menţionat că, deşi a picat, Guvernul Dăncilă mai are timp să aloce din Trezorerie banii pentru finanţarea acestor proiecte, printr-o simplă Hotărâre de Guvern, în perioada în care deţine interimatul până la instalarea unui nou Executiv.

Imagine indisponibilă

Pâlnia cu bani, către baronii PSD

„Adevărul“ a analizat cine primeşte cei mai mulţi bani prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, în acest an. Concluziile: top trei finanţări sunt primite de judeţe conduse de baroni PSD, iar nouă din primele zece judeţe care au primit cele mai mari finanţări au consilii judeţene conduse de PSD, iar de aici provin şi membri importanţi ai partidului.

Judeţul Olt este campionul absolut la finanţări, Comisia de Prognoză aprobând împrumuturi de 745 milioane de lei pentru 31 de proiecte depuse. Judeţul Olt este cunoscut drept un „judeţ roşu“, în care majoritatea primăriilor sunt conduse de PSD. Şi Consiliul Judeţean este tot roşu. Cu toate acestea, cel mai important lucru este că din judeţul Olt provine baronul PSD Paul Stănescu, senator şi preşedinte al PSD Olt, dar şi rival numărul 1 al Vioricăi Dăncilă în partid, pe care probabil fostul premier a încercat să şi-l apropie.

A doua cea mai mare valoare a finanţărilor merge către judeţul Buzău, de unde provine baronul PSD Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor. Pentru acest judeţ au fost aprobate finanţări de 716 milioane de lei, tot pentru 31 de proiecte.

Top trei este completat de judeţul Neamţ, care a primit aprobare pentru numai 11 proiecte, în valoare totală de peste 643 milioane de lei. De aici provine Ionel Arsene, care este, pe lângă baron PSD al judeţului, şi preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ.

Neamţ, prin Consiliul Judeţean condus de Arsene, a primit de departe cea mai valoroasă finanţare pentru un singur proiect, de 522 milioane de lei. Este vorba despre un „Proiect integrat modernizare, consolidare şi reabilitare drumuri şi poduri judeţene, obiective ce asigura conectarea la reţeaua TENT judeţul Neamţ”.

Judeţul Dolj primeşte a patra cea mai mare finanţare, de 634 milioane de lei, dovadă că Viorica Dăncilă nu o uită pe Lia Olguţa Vasilescu, vicepreşedinte al PSD.

Un beneficiar important este şi judeţul Timiş, unde Călin Dobra este atât preşedinte al PSD Timiş, cât şi preşedinte al Consiliului Judeţean. Finanţările pentru acest judeţ se ridică la 493 milioane lei, pentru 23 de proiecte.

Judeţul Argeş primeşte a şasea cea mai mare finanţare, de 435 milioane de lei, pentru 37 de proiecte. O persoană influentă în PSD care provine din acest judeţ este Şerban Valeca, preşedinte al PSD Argeş.

Viorica Dăncilă nu şi-a uitat originile şi drept urmare nici judeţul Teleorman nu a fost uitat, primind o finanţare de 428 milioane de lei, pentru 26 de proiecte.

Următoarele cele mai importante finanţări au fost primite de Călăraşi, singurul judeţ din top 10 condus de un Consiliu Judeţean din partea PNL, dar cu multe localităţi „roşii” şi unde Eugen Nicolicea se afla pe primul loc, în 2016, pe listele de candidaţi, şi de Giurgiu, unde preşedinte al Consiliului Judeţean este Marian Mina, finul de cununie al ministrului Economiei, Niculae Bădălău.

Finanţări importante pentru oraşe PSD

O serie de finanţări importante au primit şi mai multe mari oraşe conduse de primari PSD.

Cea mai mare finanţare primită de un oraş a fost obţinută de primarul PSD din Snagov, Marian Oancea, pentru extinderea reţelei de canalizare şi mărirea capacităţii staţiei de epurare: 172 milioane de lei.

Municipiul Buzău, condus de primarul PSD Constantin Toma, care este şi preşedinte al organizaţiei municipale a PSD Buzău, a primit de asemenea o finanţare majoră de 150 milioane de lei pentru lucrări de întreţinere a infrastructurii de transport. Toma se regăseşte printre oamenii agreaţi de baronul local Marcel Ciolacu, care recent spunea că l-ar propune candidat la preşedinţie pe primarul Buzăului. Tot Buzăul a primit şi a patra cea mai mare finanţare, pentru ca în comuna Poşta Câlnău să se realizeze sistem de canalizare, cu 117 milioane de lei.

Bucureştiul condus de primarul PSD Gabriela Firea nu face excepţie şi primeşte a cincea cea mai mare finanţare, de 104 milioane de lei, pentru proiectul „Penetratie şi racord Splaiul Independenţei Ciurel Autostrada Bucureşti Piteşti”.

Oraşul Alexandria din Teleorman, condus de primarul PSD Victor Drăguşin, primeşte 44,6 milioane de lei, pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente a infrastructurii rutiere şi pietonale în municipiu.

Comisia de Prognoză l-a luat în braţe pe „nu ştiu“

„Adevărul“ a solicitat clarificări la Comisia de Prognoză cu privire la modul în care sunt decise aceste finanţări. În scris nu am primit niciun răspuns oficial.

L-am contactat telefonic pe preşedintele CNSP, Ion Ghizdeanu, pentru a-l întreba cine face parte din comisia de analiză a proiectelor, care hotărăşte cine primeşte bani. Răspunsul său a fost evaziv: „Nu ştiu, nu ştiu, nu ştiu. Date personale, sărut mâna“.

De asemenea, Comisia de Prognoză a publicat pe site două liste cu proiectele aprobate: prima, cu 116 proiecte, iar cea de-a doua, cu 469 proiecte. În cursul zilei de miercuri, însă, cea de-a doua listă, publicată în data de 8 octombrie, a dispărut de pe site.

Întrebat care este motivul pentru care cea de-a doua listă nu se mai regăseşte pe site, Ion Ghizdeanu ne-a dat din nou un răspuns foarte evaziv: „O fi vreo defecţiune, nu a dispărut nimic. Nu ştiu. O să fie pe site”.

După această discuţie telefonică, site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză nu a mai putut fi accesat. Abia joi seara acesta şi-a revenit şi cea de-a doua listă cu proiecte a reapărut.

Lista proiectelor aprobate pentru finanţare din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (I)

Lista proiectelor aprobate pentru finanţare din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii (II)

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite