Anul viitor nu vor fi modificări ale Codului Fiscal. ANAF: Gândim o reașezare a contribuabililor
0Anul 2023 nu ar trebui să aducă nicio modificare a Codului Fiscal, iar în luna decembrie va pusă în discuție analiza Băncii Mondiale privind revizuirea cadrului fiscal, au declarat oficiali ai ANAF.
La conferința organizată de PwC au participat Lucian Heiuș (președintele ANAF), Alin Ghițu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor și Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România, Andreea Mitiriță, Partener PwC România, Ionuț Simion, Partener PwC România și Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias.
Discuțiile au vizat și metodele folosite în cadrul inspecțiilor fiscale, stabilindu-se că nicio companie nu va mai fi supusă inspecției fiscale fără analiză de risc și notificare în prealabil.
Alte subiecte au fost reașezarea contribuabililor mijlocii în funcție de evoluția businessului, raportul final despre microîntreprinderi, taxe locale și ordonanța 16, după modificările din parlament, și inspecția marilor contribuabili ”la cafea” sunt concluziile celei de-a patra conferințe ”PNRR Investiții pentru economia viitorului. Reforma Fiscală”, organizată de PwC România.
Reforma administrației fiscale
Reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal sunt asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu scopul de a moderniza sistemului fiscal și a crește eficiența colectării impozitelor și taxelor la bugetul de stat.
„Este foarte important că acest plan își propune să elimine din legislația fiscală distorsiunile sau lacunele care au apărut în legislația noastră pe parcursul ultimilor ani și să îmbunătățească cu 2.5 puncte procentuale colectarea taxelor și impozitelor. La acest moment colectarea suferă, deși am văzut câteva semnale pozitive: vorbeam anul trecut de 26,9% colectare la nivelul produsului intern brut, iar anul acest la luna septembrie vedem aproape un punct procentual în plus, 27,7% privind creșterea colectării taxelor și impozitelor.
Când vorbim dereglarea cadrului fiscal, PNRR se referă în principal la impozit pe profit, pe venit, contribuții de asigurări sociale și zone din legislația privind TVA.
PNRR reprezintă lumina de la capătul tunelului, pentru că ne așteptăm să nu mai fie modificări ale legislației fiscale peste noapte și acest plan pe care îl avem să fie transparent și predictibil”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România.
Heiuș: Codul Fiscal nu va mai fi modificat în 2023
Șeful ANAF, Lucian Heiuș, a declarat că, potrivit discuțiilor purtate la nivelul ministerului și agenției, „anul 2023 nu ar trebui să aducă nicio modificare a Codului Fiscal, chiar dacă toate modificările făcute prin OUG 16 nu au dus la creșterea taxelor și impozitelor principale, au fost multe ajustări, multe lucruri puse pe un făgaș poate normal, aici vorbim de cotele reduse de TVA unde existau niște discrepanțe”.
„Niciun contribuabil nu mai trebuie să fie prins într-o inspecție fiscală fără ca analiza de risc să fie făcută, nu bine, cine foarte bine, fără ca, confirmarea a ceea ce scrie în fișa de analiză de risc să se regăsească și în realitatea de pe teren. Este unul din lucrurile pe care vrem să le atingem în momentul în care vom reuși să introducem acest management integrat al riscurilor. Nimeni să nu mai fie prins în programul de inspecție fiscală fără un risc clar determinat și identificat (...) și să încercăm să așezăm fiecare contribuabil pe o scară, în funcție de riscul pe care noi îl identificăm”, a adăugat Lucian Heiuș.
„Ne dorim ca numărul inspecțiilor fiscale să fie cât mai mic. Avem puține resurse”
Potrivit acestuia, Codul de procedură fiscală aduce niște schimbări majore în modul în care se va face inspecția fiscală în anii următori. „Îmi doresc ca numărul inspecțiilor să fie din ce în ce mai mic, pentru că și resursa noastră la ANAF este limitată și este păcat să-ți irosești resursele constatând că de fapt multe lucruri care apar în analiza de risc pot fi rezolvate printr-o apropiere a discuției cu contribuabilul. (...) Prin acest mecanism ne dorim ca relația cu contribuabilii să fie cât mai activă, să-și corecteze ce au de corectat și să nu mai ajungem la inspecții fiscale efectiv. O să facem și acea împărțire pe riscuri: ridicat, mediu sau scăzut. Încadrarea în clasa de risc nu va fi publică, o va ști doar fiscul și contribuabilul respectiv”, a completat șeful ANAF.
Ordin pentru „reașezarea contribuabililor mijlocii”
Șeful ANAF a spus că lucrează la un ordin de președinte de reașezare a contribuabililor mijlocii și „să stabilim o perioadă de timp la care să se facă această reașezare a contribuabililor în funcție de business-ul pe care îl au, probabil vom merge din doi în doi ani”.
Potrivit acestuia, sunt 3.075 de declarații depuse - D406, controale nu am făcut încă și cel puțin anul acesta nu vom face. SAF-T este un pas mare pe care îl va face ANAF, pentru a ajunge la o administrare cât mai performantă, corectă și în favoarea contribuabililor.
„Viziunea mea asupra ANAF nu înseamnă număr de amenzi și număr de dosare penale făcute, (...) mă interesează creșterea conformării voluntare la declarare și plată, asta trebuie să fie viziunea corectă a fiscului. Cel care va face o infracțiune trebuie să fie tratat ca atare, să fie încadrat în funcție de gravitatea ei, nu de dragul de a bifa ceva”, a spus el.
Alin Chitu, MFP: PNRR reprezintă banii plătiți de contribuabili
La rândul său, Alin Chitu, a spus că vede PNRR „ca un mijloc, nu ca pe un obiectiv, el reprezintă bani plătiți de contribuabilii europeni care să ne ajute pe noi să construim o economie mai modernă și mai pregătită pentru viitor”.
„PNRR ne oferă bani gratuiți - granturi - care să ne ajute să fim mai performanți din perspectivă economică și mai mult ne asigură o finanțare în condiții foarte bune.
Noi nu ne-am asumat, cel puțin în componenta noastră (fiscalitate), obiective de acțiuni, ci de rezultat, și anume 3% venituri din PIB și am negociat cu Comisia o flexibilitate mai mare pentru a ne atinge aceste obiective. Avem la dispoziție 378 milioane euro, toți granturi, iar pentru mai mult de jumătate din această sumă ne-am îndeplinit jaloanele.
În ciuda problemelor din jurul nostru, Covid, criză energetică, război, există o oportunitate foarte mare pentru România și am avut rezultate bune: am primit invitația de aderare la OECD, un proces care abia a început și pe care ni-l dorim să fie cât mai scurt, asumare 2 ani și jumătate. Dacă lucrurile se așează cum trebuie o să avem și intrarea în spațiul Schengen. Toate acestea ne oferă o perspectivă bună, că, în ciuda lucrurilor rele care se întâmplă în jur, avem un potențial bun”, a spus Alin Chitu.
„Am încheiat un contract cu Banca Mondială, se lucrează bine, suntem în grafic, am extins si mai mult secțiunea legată de scopul analizei cu Banca Mondială, inclusiv pe TVA. Raportul Băncii Mondiale care va fi emis la finalul anului îl privesc ca pe unul intermediar, pentru că ne dorim ca Banca Mondială să rămână alături de noi până la finalizarea PNRR.
Noi suntem acum, anul acesta, în grafic și din perspectiva modificărilor legislative, unele nu sunt încă confirmate în parlament, însă obiectivele noastre pentru 2023 sunt atinse, deci nu avem perspectiva unor modificări bruște.
În principiu facilitățile ar trebui să aibă o perioadă până la care se aplică, ceea ce noi nu am făcut până acum în legislația românească, astfel că orice facilitate pe care statul o dă devine regulă generală. Nu mai poți să aduci în discuție utilitatea facilității, efectele facilității, dacă se susține sau nu în continuare. Ăsta ar trebui să fie un obiectiv în sine, să stabilim de la început o durată, asta oferă o stabilitate și din perspectiva statului și din perspectiva contribuabilului”, a încheiat secretarul de stat.
Se încarcă comentariile...
