STUDIU Şcolile private, o alternativă tot mai căutată de români. Un business de peste 40 de milioane de euro

STUDIU Şcolile private, o alternativă tot mai căutată de români. Un business de peste 40 de milioane de euro

Pe fondul degradării tot mai accentuate a învăţământului de stat, de la starea precară a şcolilor şi a materialelor didactice la calitatea tot mai slabă a profesorilor şi criza accentuată de personal, tot mai mulţi români îşi trimit copiii la şcolile şi grădiniţele private.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dovadă că afacerile din învăţământul preuniversitar privat din România au crescut de aproape 3 ori în ultimii 9 ani, având şanse să atingă nivelul de 200 de milioane de lei în 2019, arată o analiză Frames. 

Începutul noului an şcolar surprinde sistemul public de educaţie preuniversitară cu aceleaşi probleme ca în anii trecuţi. Există, în continuare, şcoli şi grădiniţe fără autorizaţii sanitare de funcţionare, cu wc-uri în curte, cu mobilier degradat şi cu materiale didactice şi logistice insuficiente.

În şcolile şi grădiniţele de stat, pe fondul crizei de personal, continuă să predea foarte mulţi suplinitori, iar calitatea factorului uman pare că se degradează de la an la an, dacă luăm în calcul rezultatele de la examenul de titularizare.

Salariile mici şi condiţii de muncă precare i-au făcut pe mulţi dintre dascăli să plece către alte orizonturi, iar şcolile şi grădiniţele private sunt în prim-plan, aşa cum spitalele private sunt tot mai interesate de medicii reputaţi de la stat.

Afacerile firmelor care activează în învăţământul preuniversitar - şcoli şi grădiniţe private, (COD CAEN 8510, 8520, 8531, 8532), au atins în 2018 nivelul de 173,3 milioane de lei, faţă de 160,8 milioane lei în 2017 şi 73,1 milioane de lei în 2010. Potrivit analiştilor de la compania de consultanţă Frames, toate date indică faptul că în 2019 se va atinge un nivel record în acest business, afacerile şcolilor private având şanse să atingă graniţa de 200 de milioane de lei.

„Dacă în anul de referinţă 2010 erau înregistrate 256 de firme cu acest profil, în 2018 s-a ajuns la 443 de companii dintre care 402 erau în funcţiune şi au depus datele de bilanţ la Ministerul Finanţelor. Este o evoluţie semnificativă, care denotă faptul că tot mai mulţi dintre români au ales să plătească pentru studiile copiilor, iar firmele şi-au permis să facă investiţii semnificative în dotări, programe şi personal”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Şi profitabilitatea şcolilor şi grădiniţelor private a urmat acelaşi trend ascendent, de la 8,29 milioane lei în 2010 la 21,33 milioane lei în 2017, respectiv 35,7 milioane de lei în 2018.

Cele mai multe şcoli şi grădiniţe private erau înregistrate, anul trecut, în Bucureşti-Ilfov (230), Constanţa (33), Prahova (24), Argeş (15), Cluj şi Dolj ( câte 14). Media cifrei de afaceri nete, la nivel naţional, era de 391.360 de lei, în creştere faţă de anul precedent, iar numărul angajaţilor, la nivel naţional, era de 2020, cu peste 600 mai mulţi decât în 2010.

„După anii de creştere susţinută 2010-2017, anul trecut s-a accentuat tendinţa de maturizare a pieţei, dovadă că, dincolo de creşterea business-ului şi a profitabilităţii, numărul firmelor active s-a redus cu câteva zeci. În piaţă au avut loc o serie de fuziuni şi achiziţii, iar marii jucători şi-au consolidat poziţiile în principal în aglomeraţiile urbane, acolo unde îşi regăsesc, în principal, clientela. Pe fondul creşterii veniturilor românilor şi extinderii paletei de oferte, 2019 şi mai ales 2020 vor aduce noi vârfuri de creştere, arată analiza Frames.

În prezent, peste 90% din piaţă este reprezentată de microîntreprinderi cu o medie de 5 angajaţi, dar cu venituri medii în creştere faţă de anii trecuţi, de peste 400.000 de lei. 

„Semnificativă este creşterea profitului net în acest sector. A atins în 2018 nivelul de 80.592 lei, faţă de 15.682 lei în 2011. Toate datele financiare indică faptul că şcolile şi grădiniţele private şi-au optimizat resursele şi, pe fondul creşterii numărului de elevi şi preşcolari, au dezvoltat afaceri tot mai profitabile”, mai spun analiştii.

Topul şcolilor private

Cel mai important jucător din sectorul şcolilor private preuniversitare din România este, potrivit datelor Frames, LUMINA INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÎNT SA, o companie de tip complex educaţional care, potrivit site-ului propriu, include trei licee (Liceele Teoretice Internaţionale de Informatică Bucureşti, Colentina şi Constanţa – cu învăţământ liceal şi gimnazial), o şcoală internaţională (The International School of Bucharest – cu învăţământ preşcolar, primar, gimnazial si liceal), şapte scoli internaţionale Spectrum in oraşele: Bucureşti in Pallady şi Colentina, Constanta, laşi, Cluj, Ploieşti şi Oradea – cu învăţământ preşcolar şi primar.

Afacerile companiei au atins în 2018 nivelul de 42,6 milioane de lei şi un profit de 13,99 milioane de lei, în creştere faţă de anul precedent.

Locul secund este ocupat de OLGA GUDYNN INTERNATIONAL SCHOOL SRL, cu afaceri de 18,4 milioane de lei şi un profit de 1,2 milioane lei. Potrivit site-ului oficial, compania înfiinţată în 2001 este una dintre cele mai cunoscute instituţii de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, din România, cu predare bilingvă, română-engleză. Olga Gudynn Int’l School (OGIS) găzduieşte, în cele 5 locaţii, situate în Bucureşti şi Pipera, un număr de peste 600 de copii de diferite naţionalităţi, cu vârste cuprinse între 3 şi 15 ani şi un număr de 150 de angajaţi.

Top 3 cei mai importanţi jucători din piaţa şcolilor private, după cifra de afaceri din 2018, este completat de KIDS PALACE SRL, care administrează şcola gimnazială cu acelaşi nume din Sectorul 4 al Capitalei. Firma a încheiat anul 2018, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, cu afaceri de 4,28 milioane de lei şi un profit de 136.000 de lei.

Clasamentul este completat de firmele CASADI SRL, UNIVERSAL TOP CONSTRUCT SRL, PICK ME SRL, LUCA EDUCATION SRL, LUCA'S COMMUNITY SRL, UNIVERSUL COPIILOR SRL şi GRADINITA LUI MATEI SRL.

Împreună, primii 10 jucători din această piaţă raportau, anul trecut, afaceri de 84,1 milioane de lei şi un profit de 20,8 milioane lei.

Învăţământul românesc, încotro?

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că numărul şcolarilor din România continua să scadă accentuat, în ton cu evoluţia demografică.  În anul şcolar/universitar 2018-2019, erau înscrişi 3,547 milioane elevi şi studenţi, în scădere cu 31.300 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

Aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământulul primar şi gimnazial (46,6%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8%, respectiv 15,4%).

Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2018-2019 faţă de cel anterior (-24.300, respectiv -8.000).

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50% au fost elevii şi studenţii de sex masculin şi 72% au studiat în mediul urban.

„Statisticile arată că viitorul, pentru economia românească, din punct de vedere al resursei umane, se anunţă a fi plin de provocări. Scăderea natalităţii, reducerea numărului de copii şcolarizaţi şi faptul că prea puţini copii sunt educaţi pentru muncă, în şcolile profesionale, sunt cauze de natură să accentueze presiunea de pe piaţa forţei de muncă. Avem, din păcate, tot mai mulţi copii care abandonează şcoala, gradul de analfabetism este în creştere, iar aşa-zisele reforme din sistemul educational întârzie să ofere soluţii concrete – interes şi susţinere pentru şcoală, oferte de învăţământ dual în strânsă legătură cu realităţile economice”, a mai declarat consultantul Adrian Negrescu.

Potrivit concluziilor analizei Frames, şcolile private reprezintă, în acest moment, o soluţie doar pentru românii cu venituri pe măsura tarifelor de şcolarizare.

„Învăţământul privat încearcă să ofere alternativa dar, din păcate, nu are încă forţa logistică necesară pentru a schimba perspectiva. Mulţi dintre absolvenţii acestor şcoli se îndreaptă, în principal, către învăţământul superior şi prea puţin către profesiile sub acest nivel, iar perspectiva emigraţiei este una generală în acest sistem. Universităţile străine, joburile în Occident, perspectivele unor cariere bine definite concurează de pe poziţii net superioare cu ofertele sistemului educaţional de stat din România”, se mai spune în material.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, comunicate de firmele care au codurile CAEN 8510, 8520, 8531 şi 8532, în perioada 2010-2018. Datele statistice nu includ rezultatele firmelor care activează în învăţământul universitar.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: