Randamentul reţelei de apă din Bucureşti a crescut în 2016 la 73,1%

Randamentul reţelei de apă din Bucureşti a crescut în 2016 la 73,1%

Directorul general al companiei Apa Nova Bucureşti, Mădălin Mihailovici, a declarat, într-un interviu pentru „Adevărul“, că randamentul reţelei de apă din Capitală a crescut în 2016 la 73,1%.

** „Adevărul“: Apa Nova a desfăşurat recent un binevenit dialog cu cetăţenii Capitalei, având ca titlu „Să fie limpede!“, pe care l-aţi coordonat chiar Dvs. Ne puteţi da câteva exemple de întrebări primite de la participanţi şi răspunsuri date acestora?
 
** Mădălin Mihailovici: Ne-am dorit, în primul rând, să stăm faţă în faţă şi să ne cunoaştem. Noi nu suntem extratereştri, beneficiarii noştri nu sunt o simplă cifră în statistici. Am venit în faţa oamenilor şi acesta a fost cel mai mare câştig. Au venit 1.500 de oameni la dezbatere, a fost o experienţă nouă şi pentru noi şi pentru dânşii.
Am fost întrebaţi de preţul apei şi le-am arătat cu date concrete că în Bucureşti apa potabilă are printre cele mai scăzute preţuri nu doar din România, ci şi din Europa – şi aş vrea să subliniez că nu facem rabat de la calitate.
 
Suntem o companie românească, parte a celui mai titrat grup de pe planetă în ceea ce priveşte calitatea apei, şi nu ne permitem nici să ne jucăm cu sănătatea bucureştenilor şi nici să ne batem joc de brandul Veolia. Peste toate acestea, suntem controlaţi şi ultra-controlaţi, apa nu iese din uzină dacă nu e bună de băut – aşa e construit sistemul. Eu însumi, împreună cu familia mea, consumăm apă de la chiuvetă. La Bucureşti putem face astfel, pe când în Occident, aşa sclipicios cum e el, primul lucru pe care îl afli e ca nu cumva să bei apă de la robinet. E o diferenţă, nu? Mai trebuie doar să conştientizăm şi noi asta şi să nu mai aruncăm cu noroi doar pentru că e vorba de o companie românească sau doar pentru că, aşa români cum suntem, ne-am dezobişnuit să avem încredere în români.
 
O altă întrebare a fost legată de contoare: „De ce contorul de bloc afişează o cifră şi apometrele din casă o alta?“ Aici sunt mai mulţi factori de natură tehnică.
În primul rând, clasa de precizie a contoarelor. Contoarele de branşament aparţinând Apa Nova au o clasă de precizie foarte ridicată, fiind capabile să măsoare până şi consumuri foarte mici (de tipul scurgerilor) începând de la 2 l/h.
 
Mai e apoi modul de instalare a contoarelor de apartament. Contoarele de apartament sunt aşezate mai mult după criterii estetice şi mai puţin după criterii metrologice. Pentru ca un contor mecanic să măsoare corect este important ca acesta să fie montat într-o poziţie aproape perfect orizontală. Orice abatere de la această poziţie induce erori de măsurare a consumului de apă din apartament.
 
La toate acestea mai puneţi şi încercările unor locatari de a păcăli contorul prin diverse metode...
 
O a treia întrebare a fost legată de canalizare, sunt locuri în Bucureşti unde încă se mai înfundă în timpul ploilor abundente. Vedeţi, unii se plictisesc când zboară 2.300 de kilometri, până la Paris; dar Apa Nova Bucureşti operează 2.355 de km de canal. Să vă spun şi despre cei 2.507 km de conducte de apă, adică de distanţa Bucureşti-Londra? Asta în condiţiile în care am luat pe umeri proiecte titanice: am curăţat caseta de sub Dâmboviţa, unde nu mai intervenise nimeni din 1986. După curăţare, pe acolo am transportat debite mai mari de 200 de metri cubi pe secundă (mc/s). Şi acum gândiţi-vă că debitul multianual al Oltului este de 196 mc/s. La ploaia din 1 august 2015 am evacuat un volum de 11 milioane mc de apă, egal cu volumul maxim al acumulării Lacul Morii. Aceste lucruri trebuie ştiute, măcar pentru oamenii aceia care trăiesc şi curăţă mai mult pe sub Bucureşti decât deasupra lui. Şi aş vrea să mă credeţi că pentru mine chiar sunt nişte eroi. Nu apar la TV, nu taie panglici, dar sunt eroi cu adevărat. 
 
Activitatea Apa Nova din ultimii ani a redus considerabil riscul de inundaţii în Bucureşti. Dar trebuie să ţinem seama de două chestiuni: 1. Nu putem reface peste noapte tot ceea ce nu s-a modernizat de la Ceauşescu încoace, şi 2. Există situaţii excepţionale, peste tot în lume, când ploile sunt foarte intense şi canalizarea nu face faţă. Am făcut şi un apel la folosirea corectă a canalizării, ceea ce găsim acolo e subiect de fabulă (am dat spre presă fotografii cu animale întregi, de exemplu).
 
** Vă rugăm să ne explicaţi pe scurt, ca într-un „desen“, de unde ne vine apa la robinet (râuri, puţuri, reţele de distribuţie, apoi canalizare etc.) şi până unde este responsabilitatea companiei Apa Nova.
 
** Apa pe care o bem vine de la cele trei staţii de producţie a apei potabile: Arcuda, Roşu şi Crivina. Sursele de apă brută (apa netratată) sunt surse de suprafaţă, respectiv râurile Argeş şi Dâmboviţa. Apa Nova Bucureşti răspunde până la limita de proprietate, adică până la branşament (al blocului sau al casei).
 

 
** Iată şi o întrebare frontală: de ce uneori apa ne vine ruginie la robinet? Şi încă una: Dumneavoastră, Mădălin Mihailovici, beţi apă de la robinet, furnizată de Apa Nova?
 
** Rugina provine din instalaţiile interioare ale blocurilor. Vechimea instalaţiilor, materialele din care sunt făcute, întreţinerea şi utilizarea de multe ori incorectă afectează calitatea apei şi a serviciilor în general. Chiar dacă nu intră în răspunderea Apa Nova, suntem şi noi preocupaţi de această situaţie, o considerăm o problemă sistemică. Mai mult, în perioada comunistă s-au folosit ţevi din materiale care nu corespund cerinţelor pentru o apă potabilă de calitate.
La modul general, mai pot rezulta impurităţi dacă lucrările de intervenţie nu sunt realizate corect, şi în acest caz este important ca cetăţenii să sesizeze ANB (Apa Nova Bucureşti - n.red.), pentru ca noi să putem lua măsuri.
V-am spus că beau apă de la robinet. Haideţi să facem un experiment: sunaţi dumneavoastră pe cine vreţi din Spania, Italia sau din altă parte din Occident şi întrebaţi-l dacă face acelaşi lucru. Vă spun că preferă să dea bani, şi nu puţini, pe apă de la supermarket. Luna trecută, un amic a ajuns în Spania, în Balaguer, şi primul lucru pe care i l-a spus gazda nu a fost nici „asta-i camera ta“, nici „hai la masă“, ci „să nu cumva să bei apa de la chiuvetă!“. Dacă vreţi, vă dau numărul omului ca să vă confirme.
 
** Aşadar, apa este garantat potabilă, dar Apa Nova nu garantează potabilitatea ei decât până la intrarea în (mini)reţeaua privată a proprietarului - a blocului, a vilei, a casei, a instituţiei...
 
** Da, aşa este; în cei 15 ani de când Apa Nova administrează apa şi canalizarea Bucureştiului, lucrurile s-au schimbat esenţial în bine. În Bucureşti, apa nu iese din staţie dacă nu este bună de băut. Sunt 55 de parametri din care unul singur dacă nu este respectat, uzina de apă se blochează. Da, se blochează, nu mai curge apă la chiuvetă. Calitatea apei este controlată automat, continuu şi permanent pe fluxul de producţie, urmărindu-se parametri fizici, biologici şi microbiologici. În plus, în reţeaua de distribuţie se fac analize în 50 de locuri, stabilite de Direcţia de Sănătate Publică. Pe lângă toate acestea, activitatea Apa Nova Bucureşti e verificată de nu mai puţin de 13 entităţi ale statului român, plus controlul companiei-mamă, Veolia. Când eşti lider mondial, când peste 100 de milioane de oameni beau apă furnizată de tine, când ai 4.245 de uzine pe toată planeta, când te cheamă japonezii să le decontaminezi Fukushima, nu-ţi permiţi nicio abatere de la calitate, indiferent că eşti la Bucureşti sau în alt oraş al lumii civilizate.
Potrivit contractului de concesiune, care stabileşte clar ce trebuie să facem şi ce nu avem voie, ANB intervine şi răspunde de calitatea serviciilor până la limita de proprietate, adică până la branşamentul imobilului.
 
** Apa caldă vine de la Apa Nova? (Întrebarea pare stupidă, dar unii chiar beau sau gătesc cu apă caldă de la robinet)
 
** Nu. Apa Nova Bucureşti furnizează apa potabilă, rece. RADET-ul furnizează apă caldă, folosind „materia primă“ de la noi, dar acolo este vorba despre altă instituţie, alte procese, alte reţele, nu ne băgăm.
 
** Să revenim la mini-reţelele private. Dvs. credeţi că aici se pierde calitatea apei, lucru plauzibil având în vedere vechimea clădirilor alimentate şi implicit a ţevilor de distribuţie. Dar ce poate face Apa Nova pentru reabilitarea acestora? Ce îşi propune să facă?
 
** Am explicat oamenilor care este situaţia şi ei au înţeles că problema derivă din calitatea instalaţiilor private ale clădirilor vechi. Totodată, ne-am gândit să nu ne oprim aici, e frustrant să planeze mereu acest semn de întrebare şi am venit cu iniţiativa unui proiect-pilot de înlocuire a conductelor de alimentare cu apă la clădirile vechi. Repet, nu suntem obligaţi să facem acest lucru, nu intră în răspunderea noastră, însă încercăm să demonstrăm că se poate şi totodată să sensibilizăm autorităţile, pentru ca acestea să sprijine un program la scara naţională, pe modelul anvelopării blocurilor.
 
** În unele cazuri, intervenţiile în reţelele private ar trebui să fie cam „invazive“, să se spargă pereţi... Vă rugăm să transmiteţi un mesaj către cetăţenii la care ar urma să se efectueze astfel de intervenţii: de ce sunt necesare şi, poate, chiar urgente?
 
** Înscrierea în program se va face doar pe baza acordului locatarilor şi proprietarilor privind tot regulamentul, etapele, lucrările, costurile. Este decizia lor. ANB va purta discuţiile cu asociaţiile de proprietari interesate, iar administratorii acestora cu locatarii.
 
** Reabilitarea reţelelor private, după modelul - cum aţi spus - anvelopării blocurilor, presupune costuri destul de mari, mai ales în cazul clădirilor vechi. Cine va suporta aceste costuri? Proprietarii vor plăti?
 
** Programul-pilot presupune o împărţire a costurilor între beneficiar (asociaţia de proprietari) şi ANB. În curând vom publica ghidul pentru acest program şi va fi clar pentru toată lumea. Obiectivul nostru este ca autorităţile să preia această iniţiativă şi să contribuie financiar, ca şi în programul cu anveloparea blocurilor.
 
** S-ar putea să aveţi reacţii de tipul: „Aa, să-mi spargă pereţii şi să mai şi plătesc? Asta nu!“. Cum veţi gestiona o astfel de reacţie?
 
** Recomandăm asociaţiilor de proprietari să se asigure de concursul tuturor locatarilor. Oricum, acceptul acestora va fi necesar pentru înscrierea în program.
 
** Vă propunem să lucrăm pe un exemplu concret: bloc cu 20 de apartamente p+4, vechi, la care reţeaua privată ar trebui înlocuită cel puţin la etajele 3 şi 4. Care vor fi etapele intervenţiei Apa Nova, de la iniţierea dialogului cu proprietarii (asociaţia) şi până la ultima lucrare. Chiar: ultima lucrare Apa Nova va fi refacerea peretelui spart sau doar înlocuirea ţevii?
 
** Se vor înlocui integral reţelele, de la branşament la ultimul nivel, altfel se propagă suspiciunile şi problemele de calitate. O abordare profesionistă este cea de a oferi servicii complete: de la proiectare la repararea pereţilor, la nivel semi-finisat. Adică o mână de var alb, de exemplu. În fiecare casă e altă culoare, altă marcă de vopsea, altă faianţă în baie... trebuie stabilită o limită suportabilă de detaliu. Vrem să rezolvăm o problemă, nu să creăm inconveniente pentru bucureşteni.
 
** Înţelegem că în toamnă veţi demara un program-pilot, alegând câteva blocuri pentru a le reabilita reţelele private. Vă rugăm să ne detaliaţi acest program-pilot.
 
** Programul-pilot constă în înlocuirea conductelor de alimentare cu apă la un număr de blocuri, pe bază de concurs de dosare (corecte şi complete) în limita bugetului disponibil. Deja sunt multe asociaţii interesate, vom anunţa pe toată lumea când lansăm ghidul.
 
** Aşadar, apa distribuită de Apa Nova este garantat potabilă, calitatea ei este atent verificată. Ce ne puteţi spune despre preţurile de pe facturi? Cam pe unde se situează Bucureştiul în raport cu alte oraşe din ţară? Dar în raport cu alte capitale europene?
 
** Pentru început, trebuie înţeles un lucru: nimeni din Apa Nova Bucureşti şi nimeni din cadrul Primăriei nu decide discreţionar preţul. Tarifele sunt calculate de către o echipă de experţi intenaţionali, pe baza unei formule elaborate de Banca Mondială, şi reflectă costurile asociate prestării serviciilor. Şi acum să ne amintim nişte lucruri: în anul 2000, când Apa Nova Bucureşti a preluat concesiunea de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), costurile pentru apă şi canalizare însemnau 7,1% din venitul unei familii; în 2015, ponderea acestora s-a redus la 2,4%. Ca să rămânem la preţ: din 33 de oraşe mari din România, luate ca preţ pe apă/canal, Bucureştiul este abia pe locul 29, cu apă mult mai ieftină decât în Constanţa, Piteşti, Târgovişte sau Baia Mare. Dintre capitalele europene învecinate, doar Belgradul şi Sofia au preţuri mai mici decât noi, dar acolo modernizarea staţiilor încă aşteaptă; la Sofia, apa curge gravitaţional, iar staţia de epurare nici nu se compară cu ceea ce avem noi la Glina, de exemplu. Când staţia lor s-a blocat, bulgarii tot la specialiştii noştri au apelat. Budapesta, Varşovia, Bratislava sau Praga, ca să mergem la Europa Centrală, au preţuri mult peste noi, unele mai mult decât dublu. În Vest ţi se spune să nu bei apă de la chiuvetă, în Bucureşti, practic, producem apă plată. Şi ţin să repet: avem o companie românească de performanţă, una pe care instituţiile de profil o dau ca exemplu de bune practici în toată lumea. Dacă vreţi ca în România să fie mai bine, haideţi să învăţăm să respectăm şi munca românului.
 


 
** Din estimările Dvs. ce reiese - în ce stare se află acum infrastructurile private, la câte clădiri ar trebui reabilitate reţelele de apă?
 
** Teoretic, durata de viaţă a instalaţiilor este undeva la 30 de ani... deci ar trebui înlocuite reţelele la clădirile cu instalaţii mai vechi de 30 de ani.
 
** Dar despre infrastructura cea mare (de distribuţie a apei, şi nu numai) a Bucureştiului, ce ne puteţi spune? Cum aţi găsit această infrastructură în toamna anului 2000 - când aţi preluat-o în concesiune - şi cum arată azi? Cum vă propuneţi să o predaţi în anul 2025, la încheierea perioadei de concesiune?
 
** După cum ştiţi şi Dvs., calitatea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în Bucureşti, în anii ’90, de exemplu, lăsa de dorit. Apa nu era un produs sigur, din analize rezultând contaminări cu diferite bacterii (gen giardia, E.Coli), un pericol pentru sănătatea publică, remarcat şi de Banca Mondială într-un raport. Reţeaua avea pierderi foarte mari, activităţile de întreţinere, ca să nu mai vorbim de investiţii, erau rămase în urmă. Acum apa este sigură, Bucureştiul este ferit de inundaţii (la ploi normale, nu în cazuri excepţionale), pierderile s-au redus. S-au înlocuit 304 km de reţea de alimentare cu apă (din cei 2.507 km) şi s-a extins reţeaua cu 222 km. La canalizare, s-au înlocuit aproape 48 km şi s-a extins reţeaua cu alţi 218 km. Prin lucrările la canalul de descărcare a Casetei în râul Dâmboviţa şi decolmatarea Casetei s-a ajuns la creşterea capacităţii de transport a Casetei de la 47%, la 83,4% din capacitatea proiectată.
În Aprilie 2016, reţeaua a atins cel mai mare randament din istoria Bucureştiului: 73.1%. Gândiţi-vă că în anul 2011 avea 58% randament, toate aceste zeci de milioane de metri cubi recuperate şi implicit milioane de euro se regăsesc în tarif, care este pe ultimele 5 locuri din România. La Sofia randamentul este de 50%, la Budapesta - 60%.
Când Apa Nova a preluat concesiunea, randamentul reţelei în Bucureşti era de 43%.
 
** Ce investiţii au presupus aceste lucrări şi din ce surse le-aţi susţinut? Apa Nova primeşte subvenţii?
 
** Contractul de concesiune, încheiat cu Primăria Municipiului Bucureşti, prevede şi planul de investiţii. În egală măsură, prevede creşterea constantă a performanţei în baza unor obiective. Nu există subvenţii! Mai mult, costurile investiţiilor suplimentare cerute de Primăria Bucureşti sunt recuperate etapizat prin actualizarea tarifelor. Aţi observat probabil că au scăzut preţurile, anul acesta, la apă-canal: e datorită faptului că s-au finalizat nişte investiţii, ca să simplificăm. De exemplu, modernizarea Staţiei de Epurare Glina, construirea Staţiei de tratare apa potabilă Crivina, realizarea reţelelor telescopice etc.
Finanţarea investiţiilor a fost asigurată în mare parte din fondurile proprii Apa Nova, în perioada celor 15 ani de concesiune, compania împrumutându-se doar pentru 30% din totalul investiţiilor. Dividendele plătite către acţionari (inclusiv Veolia) au reprezentat doar 34% din rezultatul net, diferenţa fiind folosită pentru investiţii în beneficiul consumatorilor. Pentru că vorbim de strategii şi bunăstare pe termen lung.
 
** Ce ne puteţi spune, în final, despre apa din izvoarele publice şi de la cişmele, cine garantează pentru potabilitatea ei?
 
** Apa Nova garantează doar pentru apa tratată în uzinele proprii. Dacă acele cişmele şi acele izvoare fac parte din reţeaua administrată de Apa Nova, să fiţi siguri că acolo curge apă plată. Dacă însă iarăşi vorbim de tot felul de improvizaţii, atunci Dumnezeu cu mila. Repet, Apa Nova e parte a celei mai titrate companii de tratare a apei din lume, are performanţe greu de egalat, aducem în Bucureşti tehnologii la care chiar şi unii din Occident încă visează, dar nu putem schimba mentalităţile apăsând pe un buton. Izvoarele or fi bune la munte, dar când e vorba de sănătate publică prefer apa de la reţea.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: