Multinaţionalele care nu trimit Fiscului rapoartele financiare riscă amenzi de până la 100.000 lei

Multinaţionalele care nu trimit Fiscului rapoartele financiare riscă amenzi de până la 100.000 lei

Deşi România nu a semnat încă acordul de schimb automat de informaţii cu marea majoritate a jurisdicţiilor din afara UE, ANAF a publicat deja formularele ce trebuie completate de fiecare companie care face parte dintr-un grup multinaţional cu cifra de afaceri consolidată de peste 750 milioane de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Companiile multinaţionale mai au la dispoziţie mai puţin de o lună şi jumătate pentru a depune la ANAF anumite formulare fiscale, ca urmare a  transpunerii în legislaţia din România a Directivei UE 881/2016 privind schimbul automat al rapoartelor pentru fiecare ţară în parte (CbCR).
 
Formularele ce trebuie depuse la ANAF privind raportarea pentru fiecare ţară în parte au fost publicate la 14 noiembrie în Monitorul Oficial, deşi România nu a semnat încă acordul multilateral de schimb al rapoartelor pentru fiecare ţară în parte şi ca atare nu o să poată face schimb automat de informaţii cu marea majoritate a jurisdicţiilor din afara Uniunii Europene chiar dacă acestea au semnat acest acord multilateral, a explicat explică Viorel Sbora, Manager ATIPIC Transfer Pricing Solutions, dând exemplul SUA, Turcia, Elveţia, China, Canada, India, Israel, Japonia, Rusia, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Lebanon, Panama sau Insulele Virgine Britanice.
 
Cu toate acestea, companiile care nu se conformează pot fi amendate de autorităţile fiscale din România cu sume cuprinse între 30.000 lei şi 100.000 lei pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a raportărilor pentru fiecare ţară în parte CbCR, amenzi între 500 lei şi 1.000 lei pentru contribuabilii mici şi respectiv între 1.000 lei şi 5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii şi mari pentru nedepunerea notificărilor cu privire la entitatea raportoare.
   
Specialişti: Companiile locale, precum Hidroelectrica sau Romgaz, sunt avantajate
   
După publicarea acestor formulare, fiecare companie care face parte dintr-un grup multinaţional de companii cu cifra de afaceri consolidată de peste 750 milioane de euro are obligaţia de a notifica autorităţile fiscale din România. Această notificare trebuie depusă atât pentru anul financiar 2016, cât şi pentru anul financiar 2017, cât mai curând de la data publicării modelelor de formulare, adică 14 noiembrie 2017.
 
În plus, companiile trebuie să transmită companiei mamă finale, până la 31.12.2017, anumiţi indicatori financiari cu privire la anul fiscal ce începe după 1 ianuarie.
 
În schimb, un grup de companii care depăşeşte cifra de afaceri de 750 milioane EUR, dar nu are filiale în mai multe jurisdicţii, nu trebuie să pregătească şi să depună rapoarte pentru fiecare ţară în parte (în această categorie intră spre exemplu companiile de stat Hidroelectrica SA şi Romgaz SA).
 
”Cu toate că textul legislativ menţionează specific că nu pot fi realizate ajustări de preţuri de transfer strict în baza informaţiilor simpliste prezentate în raportările pentru fiecare ţară în parte CbCR, ne aşteptăm la o intensificare semnificativă a agresivităţii autorităţilor fiscale vizavi de filialele grupurilor multinaţionale ce înregistrează în România pierderi, sau rezultate fluctuante. Toate aceste acţiuni de inspecţie sau analiză de risc vor fi acum demarate pe fondul utilizării extensive a informaţiilor din rapoartele pentru fiecare ţară în parte CbCR”, a explicat consultantul.
 
Efectele noii legislaţii asupra companiilor locale
 
În România există mai multe categorii de companii ce fac parte din grupuri cu cifra de afaceri consolidată de peste 750 milioane EUR ce vor avea obligaţia de a depune raportul pentru fiecare ţară în parte (CbCR).
 
O primă categorie o reprezintă companiile mamă finale. Singura companie din România în această ipostază la acest moment este Dedeman SRL. 
 
O altă categorie este reprezentată de companii din grupuri la origine româneşti ce au companiile mamă finale în alte ţări şi care cel mai probabil îşi vor desemna companiile mamă surogat în România, spre exemplu companii din grupurile Tinmar, RCS&RDS şi A&D Pharma. 
 
O a treia categorie şi în fapt cea mai importantă înglobează companiile din grupuri ce vor depune rapoarte pentru fiecare ţară în parte în ţări care din varii motive nu vor putea schimba automat aceste rapoarte cu România declanşându-se astfel riscul sistemic şi generând în consecinţă obligaţia companiei locale de a depune raportul şi în România.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: