Chinezii intră pe uşa din dos în România. Tigrii asiatici ignoră proiectele cu statul şi cumpără afacerile companiilor private

Chinezii intră pe uşa din dos în România. Tigrii asiatici ignoră proiectele cu statul şi cumpără afacerile companiilor private

Un trader olandez de materii prime, controlat de grupul chinez de stat COFCO, a preluat un terminal de cereale şi un depozit un portul Constanţa   FOTO Getty Images

Mai multe grupuri din China au devenit, indirect, investitori în România, după ce au cumpărat o serie de mari companii vestice prezente şi pe piaţa locală, precum Pirelli sau Smithfield. În schimb, marile proiecte româno-chineze propuse de Guvern trenează.

În timp ce marile proiecte ale statului în parteneriat cu China bat pasul pe loc, investitorii din ţara Mătăsii „invadează“ România, prin cumpărarea unor mari companii din Occident care deţin unităţi şi în ţara noastră. 
 
Compania de stat China National Chemical a anunţat în urmă cu două zile preluarea producătorului italian de anvelope Pirelli, într-o tranzacţie evaluată la 7,1 miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari). Aceasta este una dintre cele mai mari achiziţii ale unei companii chineze din ultimii ani. Pirelli are două fabrici în România, una de anvelope la Slatina, în judeţul Olt, şi alta de filtre pentru motoare, aflată la Bumbeşti-Jiu, din judeţul Gorj. Pirelli mai avea o fabrică la Slatina, unde producea sârmă, dar aceasta a fost vândută la finele anului trecut către grupul belgian Bekaert.
 
Pirelli Tyres România, care controlează activitatea fabricii de la Slatina, avea 2.157 de angajaţi la finele anului 2013, când a înregistrat o cifră de afaceri de 1,58 de miliarde de lei şi un profit net de 27 de milioane de lei. 

În schimb, la Bumbeşti-Jiu, Pirelli & C. Eco Technology are 150 de salariaţi, iar în 2013 înregistra pierderi de 44 de milioane de lei, la venituri de 15,9 milioane de lei.
 

Smithfield, filiera chinezească

Producătorul de carne de porc Smithfield este un alt exemplu. Shuanghui Group, cel mai mare procesator de carne din China, anunţa în mai 2013 un acord de preluare a Smithfield Foods pentru 7,1 miliarde de dolari.
 
Grupul american deţine în România fostul combinat Comtim din Timişoara, achiziţionat în 2004. Tot atunci, Smithfield a preluat şi Agrotorvis. Ulterior, compania a cumpărat şi 50% din capitalul firmei de distribuţie a produselor alimentare Agroalim Distribution Bucureşti, precum şi un pachet de 50% la Depozitul Frigorifer din Tulcea.

 

Export de cereale

Exportul de cereale româneşti este o altă activitate importantă pentru partea chineză. Consiliul Concurenţei tocmai a avizat la începutul lunii ianuarie preluarea integrală a două companii româneşti: United Shipping Agency - proprietara unui terminal de cereale şi United Shipping and Chartering - care deţine un depozit, ambele în Portul Constanţa.

Cele două sunt preluate de către traderul olandez Nidera de la oamenii de afaceri Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Numai că, mai departe, Nidera este deţinută în proporţie de 51% de către COFCO, unul dintre cele mai mari grupuri din industria alimentară din China, cu peste 60.000 de angajaţi în întreaga lume. Potrivit revistei „Fortune“, COFCO este în topul celor mai mari 500 de corporaţii de pe mapamond, cu venituri de 30 de miliarde de dolari şi active de 46,9 miliarde.
 

Marile proiecte, cu viteza melcului

Dacă aceste tranzacţii au avansat rapid, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre marile proiecte româno-chineze propuse de Guvern pentru domeniul energetic sau pentru infrastructură.
 
** Reactoarele 3 şi 4. Cel mai impresionant este proiectul construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la 6,5 miliarde de euro. Nuclearelectrica a selectat deja investitorul pentru acest proiect, respectiv compania China General Nuclear Power Corp. Numai că negocierile bat pasul pe loc, deoarece proiectul are nevoie de ajutoare de stat masive din cauza costurilor imense.
 
** Taniţa. Hidrocentrala de la Tarniţa, din judeţul Cluj, este un alt proiect energetic important. Hidro Tarniţa, compania de proiect, a primit oferte din partea a cinci consorţii, toate din China. Hidrocentrala pe pompaj costă peste un miliard de euro, iar aceasta este necesară pentru echilibrarea sistemului energetic naţional în cazul în care reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă vor fi realizate. Guvernul a aprobat mai multe facilităţi pentru proiectul de la Tarniţa, dar aceste ajutoare de stat trebuie aprobate ulterior şi de către Comisia Europeană. 
 
** Investiţii termo. Complexul Energetic Oltenia a semnat anul trecut un acord cu compania China Huadian pentru construcţia unui grup de 500 MW la Rovinari, investiţie de circa un miliard de dolari. Lucrările trebuiau să demareze în cursul acestui an, numai că, mai nou, Complexul Energetic Oltenia are o situaţie financiară delicată şi are nevoie de restructurări masive.
De altfel, situaţia mineritului şi a producerii de energie pe bază de cărbune a fost unul dintre punctele fierbinţi de pe agenda discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană, în urma cărora Guvernul şi instituţiile financiare nu au convenit o scrisoare de intenţie.
 
Situaţia este asemănătoare şi la Complexul Energetic Hunedoara. Aceasta semnase un contract cu China National Electric Engineering pentru modernizarea termocentralei Mintia, dar Andrei Gerea, ministrul Energiei, a renunţat deja la idee deoarece documentele semnate de companie nu aveau avizele necesare, iar echipamentele erau unele învechite.
 
Aceeaşi companie, China National Electric Engineering era interesată în 2013 să realizeze şi un grup de 300 MW la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) Turnu Severin. Între timp, RAAN a intrat în insolvenţă şi se va închide controlat.
 
** Trenuri de mare...fantezie. În domeniul infrastructurii, fostul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, anunţa la finele lui 2013 proiectul unui tren de mare viteză, pe ruta Viena-Bucureşti-Constanţa. Numai că acesta avea un cost estimat la 11 miliarde de euro şi a fost abandonat. Anul trecut însă, la vizita premierului Victor Ponta în China, autorităţile au anunţat un alt proiect de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Iaşi-Chişinău. Acesta ar costa mai puţin, „doar“ 7,6 miliarde de euro, fără a socoti şi achiziţia trenurilor care trebuie să circule pe această rută.
 

Oltchim, de la interes major la zero oferte

Combinatul chimic Oltchim este un alt punct pe agenda întâlnirilor cu investitorii chinezi. Dacă în luna noiembrie 2013 consorţiul chinez Baota Petrochemical-Junlun Petroleum îşi anunţa intenţia de a cumpăra Oltchim, în 2014 grupul de companii din China nu a depus nicio ofertă, deşi Oltchim a fost scos la licitaţie de patru ori. Recent, Junlun a anunţat din nou că vrea să cumpere Oltchim, iar o delegaţie va sosi în România în luna mai, în vederea fundamentării investiţiei pe care partea chineză vrea să o facă în România.
 

Blocurile din Craiova, singurul proiect de stat avansat

Primăria municipiului Craiova a devenit prima din România care a încheiat direct un contract cu o societate chineză. Acesta a fost semnat în luna septembrie de către Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, şi Yang Gencai, preşedintele companiei Shandong, care va investi 35 de milioane de euro pentru ridicarea a zece blocuri la Craiova. În total, 1.800 de locuinţe ar urma să fie construite. Mai mult, apartamentele vor fi vândute sub preţul pieţei, la 400 de euro pe metrul pătrat, potrivit Olguţei Vasilescu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările