De curând a avut loc în Singapore un fel de congres mondial al marilor arhitecţi, care a avut o singură temă de discuţie: cum va arăta viitorul arhitecturii peste o sută de ani.
Pieţele financiare internaţionale revelează căderi puternice ale activelor kripto. Când acum câţiva ani am susţinut că Bitcoin şi alte produse “financiare” similare lansate în pieţe nu sunt monede, ci active speculative (Băncile centrale şi kriptoactivele, OpiniiBNR, 4 noiembrie 2017) nu puţini au strâmbat din nas; s-a argumentat cu emfaza că avem de-a face cu o evoluţie firească a pieţelor financiare, că acesta ar fi sensul progresului.
Am stat pe gânduri dacă să folosesc o expresie din limba engleză
referitoare la ştiinţa economică, dismal science – ce vine din secolul
XIX, mai ales din raţionamente malthusiene, ce puneau în contrast
dinamica demografică cu resurse naturale limitate (o temă reluată de
Clubul de la Roma).
România ar putea deveni independentă energetic în următorii cinci ani. Totul depinde de stabilitatea politică a ţării, de felul în care evoluează conflictul de la Marea Neagră şi de interesele politicienilor la putere.
În perioada 27-18 aprilie 2021,
am efectuat instruirea recenzorilor-şefi care urmau să coordoneze secţiile de
recensământ (compuse din 7-9 sectoare; cca. 180 exploataţii agricole/sector),
conform sectorizării realizate pentru desfăşurarea în teren a Recensământului
General Agricol – runda 2020.
Cererea Rusiei ca plăţile pentru gazul natural pe care îl livrează
statelor europene (din UE) să fie făcute în ruble este discutată în fel
şi chip. Nu puţini s-au grăbit, inclusiv în România, să interpreteze
solicitarea ca o încercare a Moscovei de a sprijini propria monedă prin
creşterea cererii pentru rublă.
Pe fond, la această întrebare ajungem în discuţia complet neplăcută
despre marile consecinţe ale tensiunilor extreme care se suprapun în
acest moment, rezultate directe şi indirecte ale confruntării între
giganţii care vor să impună lumii propria lor Nouă Ordine Mondială.
Vom vedea sau, mai corect spus, vom interpeta comunicatele de presă. Altceva nu putem pretinde. Neimportanţi sau, mai degrabă, inexistenţi în raţionamentele, negocierile şi ofertele care se discută la nivel stratosferic. Ne depăşesc cu mult, sunt la mii şi mii de ani lumină de noi.
Gândurile de faţă sunt scrise la solicitarea ZF şi privesc consecinţe ale războiului din Ucraina, ale tentativei Rusiei de a redesena harta geopolitică a Europei, într-un context global cu incertitudini tot mai mari, cu o “ordine mondială” plină de frământări.
Mulţi manageri se supără foc pe mine când le spun că nu-i pot lua în
calcul pentru un post de top management dacă nu au experienţă în acel
domeniu.
România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani.
Dincolo de efectele Pandemiei şi creşterea brutală a preţurilor la energie, care au bulversat întreaga societate, necazurile economice ale României sunt legate, nu de ieri de azi, de deficite bugetare mari.
Pandemia a fost al doilea mare şoc pentru economiile europene după criza financiară izbucnită în 2008; a urmat în 2021 şocul preţurilor la energie, care a dus inflaţia anuală (IPC) la niveluri inimaginabile cu puţin timp în urmă – peste 7% în SUA, medie de peste 5% în zona euro, peste 6% în Germania, 7-8% în Cehia, Polonia, România, Ungaria în decembrie 2021.
Criza coronavirus nu a reuşit până acum să îngenuncheze economia. Va avea loc însă în 2022 adevărata redresare? Imposibil de făcut prognoze credibile, este de părere Henrik Böhme.
Obiectivul principal al unui anunţ de recrutare este să găseşti candidaţi potriviţi pentru jobul în cauză, desigur, însă mulţi profită de vizibilitatea anunţului pentru a-şi promova imaginea de angajator către piaţă, către viitori candidaţi şi angajaţi, şi chiar către propriii angajaţi. Şi, dacă au ce spune, şi către oricine se întâmplă să vadă anunţul respectiv: clienţi potenţiali sau existenţi, furnizori, parteneri de orice fel etc.
Impulsul a fost ca acest text să fie numit “Un PIB trist şi “cu mască””; a fost ales totuşi un titlu mai sobru, deşi mai puţin expresiv.
Organizaţia Digital Nation, activă în domeniul tehnologiei şi inovaţiei în digitalizare a participat la conferinţa organizată de Google.org în deschiderea evenimentului #SkillsWeek. Cu această ocazie, Digital Nation lansează şi rezultatele studiului calitativ de analiză a nevoilor IMM-urilor, aflat la baza celui mai nou proiect al organizaţiei, unic în Europa: prima platformă de matchmaking a IMM-urilor cu tineri antrenaţi în tehnologie.
Un tratament adecvat nu se poate realiza fără un diagnostic corect. Economia românească nu se află deloc într-o situaţie bună. S-au erodat
şi ultimele supape prin care se detensionau dezechilibrele macroeconomice,
Astfel, devine urgentă aplicărea unor măsuri puternice de stabilizare
macroeconomică. Amânarea lor va costa mult mai mult populaţia şi companiile din România.
Vin vremuri grele, nori negri peste ţară. Vin funcţionarii incompetenţi. Uitaţi-vă la ei! Asta se vede în statul nostru multilateral subdezvoltat. Nu e un secret. Dar mai este o parte pe care nu o vezi decât când intri în contact cu ea.
Într-o lume a extremelor, cu jumătate din români la limita sărăciei,
averea celorlalţi este la maxime istorice. Trei sferturi din averea
românilor este formată din case şi apartamente (active imobiliare) şi
doar un sfert din avere sunt active financiare, conform raportului
asupra Stabilităţii Financiare publicat de BNR. Un total de 440 miliarde
de euro.
Preţurile la curent, gaz, benzină şi motorină cresc tot mai mult. Şi consumatorii germani se vor freca la ochi în curând când vor primi facturile. Nu se întrevede deocamdată ameliorarea situaţiei, crede Henrik Böhme.
