Români din umbră. Julieta Edith Smerth, muza bucovineancă a scriitorului Henry Miller

Români din umbră. Julieta Edith Smerth, muza bucovineancă a scriitorului Henry Miller

June Edith Mansfield Miller (7 ianuarie 1902-1 februarie 1979)                                      FOTO: Wikipedia

Renumitul scriitor Henry Miller a zguduit societatea americană cu literatura sa, considerată iniţial pornografie. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt „Tropicul Cancerului”, „Tropicul Capricornului”, „Sexus” sau „Primăvara neagră”, o parte dintre ele fiind inspirate de cea de-a doua lui soţie, June, originară din Bucovina. Adevărul.ro continuă serialul „Români din umbră” cu povestea muzei June Miller, fostă Julieta Edith Smerth.

Ştiri pe aceeaşi temă

Despre prima parte a vieţii Julietei Edith Smerth nu se ştiu foarte multe, de fapt, perioada cea mai cunoscută fiind cea în care îi va fi soţie lui Miller. 
 

Din Bucovina în America

Julieta s-a născut în 1902, în Bucovina, Cernăuţi, într-o familie de evrei săraci, părinţi fiindu-i Wilhelm şi Frances Budd Smerth. În „Sexus”, romanul lui Miller din 1949, acesta menţionează originile româneşti ale soţiei sale, ale celei care se va numi June. Se pare că viitoarei doamne June Miller îi curgea prin vene şi sânge de ţigancă. 
La vârsta de cinci ani, emigrează împreună cu părinţii şi alte câteva rude în Statele Unite ale Americii.
Numele de familie a devenit Smith, familia devenind una de cetăţeni americani pe 23 ianuarie 1923.  
Stabilită acolo, pe când împlineşte 15 ani, renunţă la liceu pentru a deveni dansatoare la ”Wilson's Dancing Academy”, redenumită mai târziu, în 1931, ”Orpheum Dance Palace”. Odată cu desfăşurarea acestei activităţi, îşi va spune June Mansfield, iar uneori June Smith. 
Legat de numele ales (Mansfield), unii comentatori cred că se datorează morţii scriitoarei Katherine Mansfield care devenise o figură aproape legendară în Greenwich Village. Mai târziu, se pare că June avea să mărturisească că Smerth înseamnă „moarte” în poloneză, Mansfield fiind cel mai apropiat echivalent, în engleză, pentru cuvântul „cimitir”, după cum informează cosmotc.blogspot.ro. 
Legat de studiile tinerei June, Miller scrie în „Sexus” că nu a terminat liceul, iar June, citată de Kenneth Dick, spunea că educaţia sa formală a fost de trei ani şi jumătate.
 

Întâlnirea şi căsătoria 

June şi Henry se întâlnesc în 1923,  pe când el lucra ca manager pentru un serviciu de mesagerie, iar ea ca „dansatoare taxi”, fiind plătită pentru dansuri în doi. Ea avea 21 de ani, iar el 31. Henry Miller era căsătorit în această perioadă cu Beatrice Sylvas Wickens cu care avea şi un copil. Vrăjit de June, construieşte cu aceasta o relaţie în paralel, viitorul scriitor părăsindu-şi familia, pentru ca un an mai târziu, în iunie 1924, să se căsătorească cu June.
.
Julieta Edith Smerth (Foto: Wikipedia)
 
Se pare că prima oară când a văzut-o, June dansa cu un alt bărbat cu care ar fi vorbit despre Strindberg şi alţi autori pe care Miller îi admira. Urmarea a fost că şi-a cumpărat mai multe bilete, dansând cu ea pentru tot restul serii, pentru ca mai apoi să stea cu ea până târziu într-un restaurant din apropiere.
Momentul unirii destinelor se petrece datorită insistenţelor lui June care, după cum va nota Miller în „Sexus”, după moartea tatălui său devine obsedată de acest gând. Se pare că el o va dezamăgi o perioadă cu lipsa de entuziasm cu privire la acest eveniment, însă odată cu ameninţările acesteia că îl părăseşte, Miller se decide. 
„Am găsit femeia de care am nevoie şi o să ţin de ea”,  nota Miller. 
Se pare că June era o femeie căreia îi plăcea să mintă şi să se joace. Cei doi se căsătoresc în Hoboken, New Jersey. Pe drum, June îşi exprimă îngrijorarea că Henry nu ar vrea cu adevărat să o ia de soţie. 
În volumul său, ”Happiest Man Alive”, Mary Dearborn consideră că, cel mai probabil, June l-a minţit pe Henry cu privire la vârsta sa, spunând că are sub 21 de ani, iar în interviul cu Dick, se pare că i-ar fi spus acestuia că în 1923 ar fi avut doar 17 ani, când de fapt ar fi avut 20.
La ceremonia civilă, cei doi intră în criză de timp şi de martori, căci este duminică, primăria se închide la prânz, iar martorii lor, soţii Conason (cu care locuiesc în această perioadă), nu apar. June îl convinge pe Henry (foto: dreapta) să convingă doi necunoscuţi de pe stradă să îndeplinească acest rol, astfel că doi străini plătiţi ajung să le fie martori. De asemenea, cei doi plătesc certificatul de căsătorie cu bani împrumutaţi, cei doi fiind foarte săraci, motiv pentru care nu au nici verighete.. 
Mai târziu se întâlnesc întâmplător cu Ned Schnellock şi soţia acestuia. Ned era fratele lui Emil R. Schnellock, prieten apropiat şi mentor de-al lui Miller. La un moment dat, Ned îl provoacă pe Henry cu privire la căsătoria cu June, considerând că este făcută în pripă. Miller însă este ferm cu privire la dragostea lui pentru June. 
„Ascultă-mă...Tocmai ne-am căsătorit, nu-i aşa? Crezi că e o greşeală ? Lasă-mă să-ţi spun ceva...Nu am făcut ceva mai bun în viaţa mea. O iubesc. O iubesc îndeajuns de mult încât să fac orice îmi cere. Dacă mi-ar cere să-ţi tai gâtul...Dacă aş crede că ar face-o fericită...Aş face-o.”

Viaţa în doi 

June a fost muza ideală pentru Miller. Pe lângă misterul pe care îl degaja, ea l-a susţinut şi financiar şi moral. 
Scriitorul încearcă constant să afle mai multe despre originile soţiei sale, însă poveştile sale sunt mereu altele.June îl convinge să renunţe la slujba sa, pentru a se putea dedica complet scrisului, luând asupra sa responsablitatea supravieţuirii amândurora.  June începe să aducă banii în casă, prin diverse mijloace, de la dansuri, la colectarea de bani de la diverşi admiratori. 
Viaţa lui June alături de soţul său nu este însă una uşoară, cei doi mutându-se des din cauză că rămân în urmă cu chiria.
 

Erotismul lui June Mansfield Miller

În octombrie 1929, Miller începe să resimtă intens fascinaţia pe care soţia sa o provoacă nu doar asupra lui, ci şi a celorlalţi. După o absenţă de trei zile, June revine acasă şi discută numai despre o anumită Jean Kronski, o artistă în vârstă de 21 de ani care se va muta în curând cu cei doi. Pentru Miller aceasta va fi o perioadă haotică, în care va trebui să concureze cu Kronski pentru afecţiunea propriei sale soţii. 
Identitatea acestei iubite a lui June rămâne necunoscută.
Una dintre teorii este că aceasta ar fi fost soţia scenaristului Bernard Gordon, Jean Lewin, despre care acesta vorbeşte în autobiografia sa. 
„În ciuda tinereţii şi a lipsei de experienţă, ea (Jean) a găsit o nişă... unde a fost luată în mâinile legendarei June Mansfield...care era deja într-o relaţie cu legendarul Hnery Miller. June a aranjat ca Jean să trăiască alături de ea, nu numai pentru că simţea o afecţiune maternă petru copilul inocent...dar şi pentru că era convenabil. A folosit-o pe Jean ca un „amortizor” între Henry Miller şi celălalt iubit, un om cu bani care plătea chiria, care o răsfăţa pe June cu daruri şi care oferea banii pe care ea îi cheltuia pentru întreţinerea lui Miller...”
June îl va părăsi pe Miller, plecând cu Jean la Paris, în aprilie 1927. Totuşi, două luni mai târziu, îşi va părăsi iubita şi se va întoarce la Miller. 
                                                                                                                       June Miller (Foto: Wikipedia)
În 1928, cei doi fac un tur al Europei, oprind o perioadă în Paris pentru ca mai apoi, să revină în New York. Banii pentru călătorie îi sunt oferiţi lui June de „Pop”, unul dintre admiratorii săi, pe numele lui real Roland Freedman, după cum notează David Stephen Calonne în biografia lui Miller. 
 

Călătoria pe tărâmurile natale

Conform lui  Calonne, în timpul acestui tur prin Europa, cuplul a vizitat şi câteva dintre rudele lui June.

„...au făcut chiar o călătorie specială în locul în care s-a născut June, în Cernăuţi, România, la graniţa cu Rusia, de care Miller îşi va aminti cinci decenii mai târziu: << muştele atât de mari la masă, încât doi băieţi cu eventaie trebuie să gonească muştele din mâncarea noastră >>”. 

În 1930, Miller se mută singur în Paris, fiind convins de June care rămâne în New York.  Se pare că June îi dădea acestuia mici texte scrise de Miller despre care spunea că sunt ale ei. Comunicarea dintre cei doi soţi, în această perioadă, lipseşte aproape complet, iar June îşi lasă soţul să supravieţuiască în Paris cum poate, nerespectându-şi promisiunile de a-i trimite bani.

Muză din nou

În 1930, Henry Miller o va întâlni în Paris pe Anais Nin, scriitoare care va scrie o întreagă literatură erotică despre Miller şi care va împărţi cu acesta, pe lângă o poveste de dragoste de 20 de ani, şi fascinaţia pentru June. 
În 1931, June îl vizitează pe Miller şi o întâlneşte pe Nin. Cele două sunt apropiate, însă amanta lui Miller a negat că ar fi fost ceva sexual la mijloc. Totuşi, atât în majoritatea operelor lui Miller cât şi în jurnalele lui Anais Nin, figura lui June va fi dominantă. Cei trei vor forma un triunghi amoros care va scandaliza Parisul din acea perioadă. 
 
Anais Nin (Foto:thefamouspeople.com)
„Un chip uimitor de alb, ochi arzători. June Mansfield, soţia lui Henry. Când a venit spre mine din întunericul grădinii… am văzut pentru prima oară cea mai frumoasă femeie de pe pământ", scria Anais Nin despre prima întrevedere cu June. 
 
Florin Ardelean, în volumul său, „Seductia: Voluptate, cruzime şi amăgire”, spune că June poate fi considerată femeia-prototip, putând intra în rândul figurilor feminine adânc înrădăcinate în istoria universală, precum Nefertiti, Salomeea sau Cleopatra.

Plecarea şi moartea

În 1932, June îl va părăsi pe Miller. Aceasta va fi nemulţumită de publicarea jurnalului lui Nin care a omis relaţia dintre ea şi Henry Miller, neasumându-şi rolul pe care l-a jucat în despărţirea ei de Henry Miller.. În 1934, Henry şi June Miller divorţează. 
După ruperea contactului cu scriitorii, detaliile despre viaţa lui June încep să se piardă. Se ştie că s-a recăsătorit cu Stratford Corbett, un ofiţer al armatei alături de care a umblat prin ţară până când, în cele din urmă, acesta a părăsit-o. După, s-a întors la New York unde a lucrat ca asistent social în Queens, viaţa ei în această perioadă stând sub semnul sărăciei şi a unei sănătăţi şubrede.
 
O fotografie din anii '30 cu June Miller (Foto: cosmotc.blogspot.ro)
 
Se pare că Miller ar mai fi vizitat-o prin anii '60, după cum informează cosmotc.blogspot.ro, când nu a mai recunoscut-o pe femeia care l-a propulsat în lumea literară, pe care care l-a încurajat să fie scriitor încă dinainte ca acesta să fi scris.
June Corbett s-a stins din viaţă în ianuarie 1979. Nu se ştie exact unde este înmormântată, ultimele date despre ea fiind documentate de James Decker în  ”June Miller: Remnants of a Life" (2006). Conform acestuia, June ar fi înmormântată în Arizona, datele de pe un mormânt care se crede că i-ar aparţine fiind 28 ianuarie 1902- 1 februarie 1979. 
 
Presupusul mormânt al muzei June (FOTO:cosmotc.blogspot.ro)
 
Deşi data naşterii este greşită, numele ar fi cel corect, al celui de-al doilea soţ. Inscripţia de pe acesta spune „iubitei surori”, care ar avea sens, după Decker, căci June ar fi avut o relaţie mai apropiată cu unul dintre cei trei fraţi ai săi, Edward care a trăit, de asemenea, în Arizona. 
 
 Philip Kaufman a regizat un film după jurnalul lui Anais Nin, „Henry şi June” (1990),, în care este prezentat triunghiul amoros şi nu numai, rolul lui June fiind jucat de actriţa Uma Thurman.
Deşi detaliile despre viaţa sa nu sunt atât de bine cunoscute, un lucru rămâne incontestabil pentru biografii lui Miller, cât şi pentru exegeţii operei sale: June Mansfield a fost o adevărată muză pentru Miller, de farmecul ei fiind acaparaţi deopotrivă bărbaţi şi femei.
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările