Debuturi

Din caietul-program al spectacolului Teatrului „Szigligeti“ din Oradea, caiet remarcabil întocmit de Bozsódi-Nagy Orsolya şi Biró Árpád Levente, aflăm că piesa „Bară şi autogol“ reprezintă debutul pe scenă al dramaturgului maghiar Kōrmōczi-Kriván Peter.

Acesta şi-a înscris piesa în concursul Drama, organizat de Teatrul Szigligeti din Oradea în colaborare cu Teatrul Tomcsa Sándor din Odorheiu Secuiesc. De notat că respectiva competiţie este deschisă şi scriitorilor de literatură dramatică de limbă română, numai că, din felurite motive, la prima ediţie doar un singur competitor - Dan Oltean - a trimis un text în vederea jurizării. Bară şi autogol şi-a adjudecat, după părerea mea, pe merit, nu doar premiul la secţiunea Debut, ci şi - ceea ce e încă şi mai important - dreptul de a fi montată pe scenă. Concretizat deja în două spectacole diferite, realizate de instituţiile de spectacole organizatoare ale competiţiei.

Nu ştiu cum au stat lucrurile în cazul montării de la Teatrul Tomcsa Sándor, pot doar să spun ce s-a întâmplat mai departe la Oradea. Şi s-au întâmplat, cum se zice, lucruri de bine. Poate că stimulată şi de faptul că piesa tratează o temă socială extrem de actuală, cu un mare impact în viaţa celor tineri - violenţa în şcoli - conducerea Trupei Szigligeti a decis ca şi regia spectacolului să fie atribuită unui artist aflat la primii paşi în profesie. Drept pentru care a organizat un nou concurs, de data aceasta de proiecte regizorale, al cărui câştigător a fost Tasnádi-Sáhi Peter.

Scrierea lui Kōrmōczi-Kriván Peter ilustrează ceea ce se defineşte îndeobşte prin sintagma teatru la persoana întâi. Bară şi autogol se situează în vecinătatea monologului dramatic. Personajul- denumit simbolic Boy, Băiatul, probabil din dorinţa de a sublinia că povestea vizează şi un anume grad de generalitate- îşi recapitulează sub ochii noştri partea cea mai dramatică, finală, a existenţei sale. Aceea în care a trăit nu doar sub ameninţarea, ci chiar în vecinătatea, în imediata proximitate a morţii.

În urma unei acţiuni deliberat-violente consumate în timpul unui meci de fotbal Boy s-a ales cu un cheag de sânge la cap, şansele de supravieţuire pe termen lung fiind, după verdictul medicilor, de una la un milion. Cheagul respectiv are chiar un nume. Spre a-l face cât de cât mai acceptabil, Boy îi spune în intimitate Sam. Fosta iubită a lui Boy, Szuzi, a murit cu câtva timp în urmă.

Regizorul montării a forţat util şi eficient cadrele monologului dramatic. A realizat un spectacol în care confesiunea vorbită se aliază cu muzica (Ungváry Oscar) şi dansul (Tōkes Imola). Şi nu oricum, nu ca semne, cum ar fi spus Tadeusz Kowzan, din afara actorului. Atât pe Tōkes Imola, cât şi pe Ungvári Oscar îi vedem aievea pe scenă, în calitate de interpreţi ai lui Szuzi, respectiv Sam. Au trup, au chip, au chiar emoţii, deşi sunt din altă lume, prin contrast cu cei care, odinioară, s-au numărat printre apropiaţii reali, din lumea la fel de reală, ai lui Boy. Mascaţi, fantomatici, indiferenţi. Replici umane ale manechinelor răspândite în spaţiul scenic, conceput de Rákai Tamás. Interpretaţi de Sebestyén Hunor (Boy), Tōkes Imola (Szuzy) Ungvári Oscar (Sam) şi Csatlós Lóránt, Gajai Ágnes, Hunyadi István, Kiss Csaba, Kocsis Gyula, Trabalka Cecilia. Măştile sunt îndepărtate, pentru puţină vreme, doar în cazul părinţilor lui Sam (jucaţi de Gajai Ágnes şi de Kiss Csaba) şi în acela al agresorului (Kocsis Gyula).

Bară şi autogol este însă, mai presus de toate, un extrem de solicitant examen de actorie trecut cu notă maximă de interpretul lui Boy, tânărul Sebestyén Hunor. Absolvent al Facultăţii de Teatru în limba maghiară a Universităţii de Arte din Târgu Mureş, tânăr component al trupei Szigligeti, Sebestyén Hunor, este supus unei provocări artistice majore. Rolul Boy presupune ca interpretul acestuia să se afle, fără nici o clipă de răgaz, preţ de mai mult de 90 de minute în scenă. Să rostească, să interpreteze cu multe nuanţe un text dificil, să se mişte, să alerge, adică să găsească toate mijloacele expresive de natură să releve, fără a cădea în patetism şi melodramă, condiţia dincolo de limita suportabilului a personajului.Sebestyén Hunor iese învingător din ceea ce cred că reprezintă prima încercare majoră din carieră.

Teatrul “Szigligeti” din Oradea - BARĂ ŞI AUTOGOL de Kōrmōczi-Kriván Peter; Regia: Tasnádi-Sáhi Peter; Decoruri şi costume: Rákai Tamás; Coregrafia: Tōkes Imola; Muzica: Ungvári Oscar; Cu: Sebestyén Hunor (Boy), Tōkes Imola (Szuzy) Ungvári Oscar (Sam) şi Csatlós Lóránt, Gajai Ágnes, Hunyadi István, Kiss Csaba, K