Preotul Eugen Tănăsescu, la Adevărul Live: „Catalogul nu-şi propune să fie un top 300 sfinte moaşte“

Patriarhia tipăreşte „catalogul de moaşte“! Despre „drumul oaselor“ din România 

Decizia Bisericii Ortodoxe Române de inventariere a moaştelor, deşi justificată de problemele legate de autenticitatea rămăşiţelor sfinte, a stârnit numeroase controverse. Acestea au fost lămurite de antropologul Gheorghiţă Geană şi părintele Eugen Tănăsescu, doctor în misiologie comunicaţională, la Adevărul Live.

Ştiri pe aceeaşi temă

Patriarhia Română a cerut fiecărei biserici din ţară să transmită documente şi fotografii cu moaştele pe care le deţine, pentru a stabili autenticitate acestora.

Preotul Eugen Tănăsescu a explicat cum va arăta controversatul catalog al Patriarhiei Române. “Catalogul va conţine date despre rămăşiţele respective, fotografii, documentul de autenticitate, şi informaţii despre cine este sfântul respectiv. Nu va fi o ierarhizare pe principiul despărţilor, adică cine este mai mare, cine este mai mic. Punem în valoare sfinţii în funcţie de darurile fiecăruia. Catalogul nu-şi propune să fie un «top 300 sfinte moaşte». Fiecare sfânt are particularităţile sale”, a precizat părintele Tănăsescu.

Venerarea sfinţilor, prelungire a nevoilor sufleteşti

Invitaţii “Adevărul” au încercat să explice tradiţia cinstirii moaştelor şi felul în care a evoluat în România postdecembristă. Antropologul Gheorghiţă Geană vede în venerarea sfinţilor un fapt arhetipal, care ţine de condiţia umană.

“Este un fapt arhetipal, un comportament uman, care a fost luat drept model şi reprodus de-a lungul timpurilor. Participarea la venerarea sfinţilor este o prelungire a nevoilor sufleteşti. Este un fenomen universal. Religiozitatea face parte din fiinţa umană, este o nevoie de a comunica cu sfinţii. Religia, la fel ca şi arta, ţin de condiţia umană. Religiozitatea exprimă nevoia omului de a se prelungi în infinit”, a arătat antropologul.

Gheorghiţă Geană nu exclude nici latura mercantilă a ritualului, atunci când credincioşii se roagă, de pildă, pentru câştiguri materiale, dar susţine că aceasta ţine de “deformări strict individuale a trăirilor creştine”, pentru că “nu aici găsim esenţa religiozităţii şi a credinţei”.

Antropologul Gheorghiţă Geană la Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Preotul Tănesescu crede că oamenii nu sunt altceva decât expresia vremurilor pe care le trăiesc. “Mercantili au fost întotdeauna şi în ograda ortodoxiei, dar şi la alte culte. Trăim vremuri în care oamenii se orientează mai mult după valorile materiale. Cu atât mai mare este ispita mercantilismului. Nu putem nega acest lucru, nu putem fi naivi să credem că nu există. Dar ortodoxia nu asta îşi propune.
Este ca la doctor. Mergi şi spui că eşti bolnav, ţi se recomandă o reţetă, dar din păcate unii nu prea urmează tratamentul”, a spus prelatul.

De asemenea, preotul recunoaşte că există şi o tendinţă de deviere a religiozităţii, de ascundere a sacrului în forme neautentice. “Sunt oameni care consideră că a avea moaştele unui om este un argument de a pune presiune pentru canonizarea lui. Or, lucrurile stau exact invers. Sfintele moaşte sunt dovezi ale trecerii prin această lume a unui sfânt. Nu cinstim osemnintele în sine, nu suntem pupători de cadavre”, a spus Eugen Tănăsescu.

“Cultul moaştelor” la comunişti

Preotul Eugen Tănăsescu susţine că venerarea sfinţilor ţine de condiţia umană, nici măcar comunismul nereuşind să şteargă acest lucru din conştiinţa oamenilor. Mai mult, prelatul crede că până şi comuniştii au avut un cult al moaştelor. “Dacă ne uităm la Mausoleul lui Lenin de la Moscova, ce vedem? Ce poate să fie tentinţa de a-l păstra pe Lenin îmbălsămat, vizibil, accesibil istoriei şi memoriei colective? Acestea sunt comportamente care duc spre religiozitate şi care permit manifestarea în felul acesta”, a afirmat Eugen Tănăsescu.

Potrivit antropologului Gheorghiţă Geană, cultul moaştelor este confirmat de teoria sacralităţii a lui Mircea Eliade. “Este o validare a teoriei lui Mircea Eliade, potrivit căreia sacrul nu dispare, este o componentă esenţială a condiţiei umane. Deci nu dispare, doar se camuflează. Aceste comportamente sunt de tip sacramental”, a spus profesorul.

Carte de vizită pentru România

Eugen Tănăsescu susţine că prin elaborarea catalogului moaştelor, pe lângă faptul că vor fi descoperite falsurile, relicvele vor fi o adevărată carte de vizită pentru România. “Sfintele moaşte sunt socotite obiecte de patrimoniu, care trebuie puse în ordine. Patriarhia vrea să le adune într-un fel de catalog, pentru a nu mai exista suspiciuni şi pentru a prezenta propriul patrimoniu, ca pe o carte de vizită. Aşa cum Catedrala Notre Dame este o carte de vizită a Parisului, şi pentru un creştin ortodox care vine din spaţii ortodoxe, ar vrea să ştie ce se poate vedea în Bucureşti, de pildă, în ceea ce priveşte credinţa ortodoxă”, a precizat preotul.

Potrivit acestuia, catalogul moaştelor va face parte dintr-un proiect mai amplu al Patriarhiei. Proiectul a început acum doi ani cu o enciclopedie a ortodoxiei româneşti. Ulterior, vor fi elaborate un istoric al monahismului românesc şi o istorie a muzicii bisericeşti, cu accent pe marile figuri ale ortodoxiei româneşti.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: