Scriitorul Varujan Vosganian: „Poezia a câştigat întotdeauna în faţa autorităţilor şi a politicii“

Scriitorul Varujan Vosganian: „Poezia a câştigat întotdeauna în faţa autorităţilor şi a politicii“

Dezbatere literară, în grădina ICR

În preambulul Galei Poeziei Române Contemporane, joi dimineaţă, de la ora 11.00, a avut loc, în grădina ICR, dezbaterea „Poezia română în actualitate”, la care au participat scriitorii Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu, Horia Gârbea. Dezbaterea a fost moderată de Andrei Novac, director al Centrului Cărţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Varujan Vosganian a amintit despre vechile profesii, remaioza de ciorapi, pălărierul, sacagiul, coşarul sau ceaprazarul, şi despre „poezia“ acestor meşteşuguri pe cale de dispariţie. 

„Poezia e o secreţie endocrină a fiinţei umane, nu e legată strict de receptare. Poezia e în noi înşine. Pe scriitori nu îi poate da nimeni afară, pentru că aceştia sunt propriii angajaţi. Poezia a câştigat întotdeauna în faţa autorităţilor şi a politicii. Prin poezie, s-a păstrat demnitatea fiinţei umane. Poezia  rămâne o cetate de neatacat, care nu poate fi cucerită de nicio autoritate, de nicio forţă, de nicio dictatură. Poezia rămâne miezul fierbinte al fiinţei umane“, a subliniat Vosganian.
 
Gabriel Chifu, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România, a subliniat că în România se citeşte foarte puţin.

Scriitorul Nicolae Prelipceanu a punctat că poetul nu se adaptează gustului public şi nu adună masele populare. „De când a apărut romantismul, poezia a abandonat funcţia comunicării şi a început să tulbere lumea şi să observe partea mai întunecată a vieţii. Poezia modernă face tot ce poate pentru a nu comunica prea clar, pentru a nu se ideologiza. Spre sfârşitul modernismului, avangarda a tulburat şi mai mult lucrurile, eventuala mulţime care ar fi putut recepta poezia s-a diminuat. Lumea s-a orientat în alte direcţii decât acelea de ideal, frumuseţe, puritate. Ce opţiuni avem? Ori ne rinocerizăm, ori continuăm solitar şi solidar cu cine simte ca noi“, a spus scriitorul.

Cu poeţii douămiişti s-a rupt firul, a spus, în timpul dezbaterii, scriitorul Liviu Ioan Stoiciu, subliniind că între poeţii douămiişti sunt şi unii nealineaţi. „După Revoluţie au apărut promoţia anilor 1990 şi generaţia anilor 2000, poeţi cumva rămaşi în umbra optzeciştilor“, a precizat Liviu Ioan Stoiciu.
 
Apariţia tiparului digital, combinată cu mărirea populaţiei, a dus ca tirajul cărţilor să scadă, însă numărul de titluri de cărţi de poezie să crească. „Însă calitatea nu se regăseşte întotdeauna în cantitate, iar poezia rămâne, din păcate, şi apanajul multor amatori care încearcă să scrie poezie contemporană. Sensibilitatea postmodernă s-a modificat în timp, suntem în perioada masificării literaturii. A crescut însă, în zilele noastre, importanţa poeziei în plan individual", a precizat Horia Gârbea, la dezbaterea literară organizată de ICR. 

„Dincolo de plusuri şi de minusuri, putem să ne punem la egal cu oricare dintre marile literaturi ale lumii prin poezia românească scrisă de-a lungul timpului, de care putem fi mândri cu adevărat. ICR este onorat să organizeze, în 2020, această dezbatere în deschiderea Galei Poeziei Române Contemporane“, a conchis Andrei Novac, director al Centrului Cărţii din cadrul ICR, care a moderat întâlnirea.
 
A X-a ediţie a Galei Poeziei Române Contemporane, organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Cărţii, şi Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii, a avut loc joi, în Grădina Institutului Cultural Român.

 
Legendara trupă Phoenix a deschis evenimentul, la ora 17.00, cu un recital extraordinar susţinut în Grădina ICR.

Moderatorul Galei Poeziei Române Contemporane a fost Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, iar prezentările poeţilor participanţi au fost realizate de criticii literari Răzvan Voncu şi Daniel Cristea-Enache.
 
În timpul galei s-a rememorat un episod celebru din istoria acestui eveniment desfăşurat în Bucureşti, Alba-Iulia, Iaşi. În 2011, la prima ediţie a Galei Poeziei Române Contemporane, Nicolae Manolescu întreba, la Ateneul Român, dacă „mai e nevoie de poezie”, ca tot domnia-sa să răspundă: „Poezia spune pe limba ei ceea ce nici o altă limbă n-o poate spune. Poetul ne spune ceva esenţial”. Furtuna de aplauze ale celor 800 de spectatori din Sala Mare a Ateneului a confirmat atunci, ca şi acum, după zece ediţii, în grădina ICR, că literatura română are o voce puternică, cu foarte mulţi receptori.
 
Poetul Andrei Novac, directorul Centrului Cărţii, a fost gazda galei de la ICR. În program au fost selecţionaţi poeţii: Adrian Alui Gheorghe, Hanna Bota,á Gabriel Chifu, Ion Cocora, Vasile Dan, Horia Gârbea, Ovidiu Genaru, Vasile Igna, Nora Iuga, Aurel Pantea, Ioan Pintea, Savu Popa, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu, Grete Tartler, Floarea Ţuţuianu, Mihók Tamás, Ioan Văcărescu, Marcel Vişa, Varujan Vosganian.

Poeta Nora Iuga, în timpul Galei Poeziei Române Contemporane
 
Pentru ediţia de anul acesta a Galei Poeziei Române Contemporane, zece critici literari au propus câte o listă de 20 de poeţi reprezentativi care să participe la Gală. Dintre toate nominalizările, Nicolae Manolescu, selecţionerul galei, i-a ales pe cei mai importanţi 22 poeţi români din toate generaţiile.
Seara Galei Poeziei Române Contemporane s-a încheiat cu un nou microrecital Phoenix, iar Nicu Covaci, liderul trupei, a citit o poezie scrisă de el, înainte de a interpreta hiturile rock, inspirate de folclorul românesc, care au cucerit generaţii de tineri. Legendara trupă s-a născut în 1962 la Timişoara, fiind deschizătoare de drumuri de la beat la rock psihedelic, de la hard rock  la rock progresiv şi etno rock.
 
De asemenea, în timpul pauzelor, actorul Gavril Pătru a recitat din poeziile lui Nichita Stănescu, Emil Brumaru, Marin Sorescu, Ion Horea, Petre Stoica, Mircea Ciobanu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările