Conferinţele „Despre lumea în care trăim”. Cine sunt invitaţii care vor vorbi pe scena Ateneului Român

Andrei Pleşu va discuta cu Gabriel Liiceanu, în deschiderea evenimentului                                           FOTO: Revista Cariere – Sebastian Moise

Seria de conferinţe „Despre lumea în care trăim”, aflată la cea de-a doua ediţie, îşi propune să acorde experţilor locul central pe scena Ateneului. Cinci dintre cele şapte conferinţe care se vor desfăşura între 23 şi 27 februarie la Ateneul Român transformă subiectele cel mai intens dezbătute în spaţiul public din ultimii ani în prelegeri sprijinite pe cercetări de lungă durată care sunt urmate de dialoguri în profunzime.

Evenimentul de deschidere al seriei de conferinţe, care va avea loc sâmbătă, 23 februarie, de la ora 11.30, va fi un dialog despre „Dereglări ale lumii contemporane“ susţinut de Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu şi moderat de Mirela Nagâţ.

 Miercuri, 27 februarie, la ora 18.30, Horia-Roman Patapievici va susţine conferinţa de închidere cu tema „Sinuciderea Europei?“, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu.

Programul conferinţelor „Despre lumea în care trăim 

Sâmbătă, 23 februarie, ora 17.30

Conferinţă susţinută de Corneliu Bjola, „Propaganda în epoca digitală. Ce este, cum funcţionează şi cum poate fi combătută?“, urmată de un dialog cu Ioan Stanomir.

„Dorinţa politică de a influenţa „atitudini colective prin manipulare simbolică” sau, mai simplu, prin propagandă aşa cum o definea Harold Lasswell, s-a manifestat dintotdeauna, dar epoca digitală a schimbat radical contextul în care propaganda politică este gândită, articulată şi pusă în aplicare.“

Corneliu Bjola (foto: dreapta) este profesor în studii diplomatice la Universitatea Oxford şi director al Oxford Digital Diplomacy Research Group. De asemenea, beneficiază de o bursă în cadrul Center on Public Diplomacy, University of Southern California şi este conferenţiar universitar la Academia Diplomatică din Viena. Cercetarea sa vizează impactul tehnologiei digitale asupra conduitei în relaţiile diplomatice, cu accent pe comunicarea strategică, influenţa digitală şi metode de combatere a propagandei digitale. Este autorul a şase cărţi, inclusiv volumul Digital Diplomacy: Theory and Practice (2015).

Duminică, 24 februarie, ora 11.30

Conferinţă susţinută de Jim Baggott, „Povestea ştiinţifică a creaţiei“, urmată de un dialog cu Vlad Zografi.

„Care este natura lumii materiale? Cum funcţionează ea? Ce e universul şi cum s-a format? Ce e viaţa? De unde venim şi cum am evoluat? Cum şi de ce gândim? Ce înseamnă să fii om? Cum ajungem să ne cunoaştem? Aceste întrebări şi multe altele care decurg logic din ele sunt marile întrebări ale existenţei umane. Ele sunt întrebările pe care ni le-am pus de când am început să gândim raţional.“

Jim Baggott  (foto: dreapta) este autor de cărţi de ştiinţă în Marea Britanie. Cărţile sale au fost traduse în 12 limbi şi a fost premiat atât pentru cercetare ştiinţifică, cât şi pentru volumele sale de ştiinţă. A scris numeroase articole ştiinţifice pentru ziare din Marea Britanie şi pentru revista New Scientist şi a contribuit la realizarea mai multor programe pentru BBC radio. Cărţi publicate în limba română: Higgs. Inventarea şi descoperirea „Particulei lui Dumnezeu“ şi Origini. Povestea ştiinţifică a creaţiei (Foto: Christer Sturmark)

Duminică, 24 februarie, ora 17.30

Conferinţă susţinută de Bogdan Marcu, „Paşi în spaţiu. După 50 de ani“, urmată de un dialog cu Corina Negrea.

„Acum jumătate de secol, omul ajungea în spaţiu pentru prima oară, lăsându-şi urma paşilor pe Lună. Vreme de cinci decenii, factori geopolitici, economici şi tehnici au împiedicat repetarea acestei realizări extraordinare. Ne aflăm în prezent în pragul unei curse pentru spaţiu fără precedent, la începutul unor realizări greu de conceput.“

Bogdan Marcu este expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de douăzeci de ani în industria aerospaţială americană. În 1998 începe să lucreze la corporaţia Rocketdyne, la proiecte legate de motoare pentru navete spaţiale. Este autorul multor studii publicate de American Institute for Aeronautics and Astronautics (AIAA). Din 2011 lucrează pentru Space X, corporaţia miliardarului Elon Musk, unde proiectează turbinele motoarelor Merlin 1D si MVacD, care echipează rachetele Falcon 9 şi pe cele ale motoarelor prototip Raptor, care echipează racheta BFR destinată misiunilor spre Marte. În 2016 se reîntoarce la Rocketdyne, ca leader al grupului de dezvoltare a turbinelor, cu proiecte la noile motoare RS-25 pentru NASA Space Launch System (SLS).

Luni, 25 februarie, ora 18.30

Conferinţa susţinută de Liviu Giosan (foto: dreapta), „Epoca omului – Apocalipsa sau pace universală?“, 
urmată de dialogul cu Marian Voicu.

„Cutremure, secete, îngheţuri, potop – urgii ale Apocalipsei şi forţe ale Naturii – au acum un rival la scară planetară: OMUL. O incursiune personală din preistorie până în prezent, din Africa până în India, de la Oceanul Arctic la Marea Neagră, în căutarea viitorului omenirii.“

Liviu Giosan este cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution în Statele Unite şi predă geologia marină în cadrul programului doctoral comun cu Massachusetts Institute of Technology. Şi-a început cariera lucrând în Delta Dunării şi pe Marea Neagră, după care a condus sau a participat la expediţii oceanografice, precum şi la campanii pe uscat, studiind deltele lumii de la Oceanul Îngheţat până la Marea Japoniei şi interiorul Africii. Principalele sale contribuţii, semnalate printre altele de National Geographic, Discovery, NY Times, sau BBC, includ descoperirea unui nou tip de deltă, demonstrarea efectelor deforestării asupra evoluţiei Deltei Dunării şi Mării Negre, reconstrucţia regimului istoric al inundaţiilor pe fluviul Mississippi şi înţelegerea cauzelor climatice ale dezvoltării şi decăderii civilizaţiilor Indiei. 

(Foto: Woods Hole Oceanographic Institution)

Marţi, 26 februarie, ora 18.30

Conferinţă susţinută de prof. dr. Andrei Constantinescu (foto: dreapta), „Cinci excursii în viitorul medicinei“, urmată de un dialog cu prof. dr. Cătălin Vasilescu.

„Medicina se află în transfomare rapidă, de la bazele ştiinţifice la locul ei în viaţă şi societate. Propunem un tur al noului orizont, cu posibilităţi şi pericole greu de imaginat până acum.“

Andrei Constantinescu este profesor asistent de pediatrie la facultatea de medicină a Universităţii Columbia din New York. A studiat biologie moleculară la Universitatea Princeton, apoi a urmat programe de doctorat în medicină şi biologie moleculară la facultatea de medicină Johns Hopkins din Baltimore. După rezidenţa în pediatrie şi specializarea în respirologie la Columbia, este medic specialist în pediatrie pulmonară. Este implicat în cercetare de bază în biologie moleculară şi imunologie, ca şi în cercetare clinică, în special în domeniul fibrozei chistice şi a bolilor neuromusculare. A publicat articole în reviste ştiinţifice şi medicale de specialitate. (Foto: Allison Saltzman) 

Seria de conferinţe Despre lumea în care trăim este gândită ca un program cultural anual, organizat de Fundaţia Humanitas Aqua Forte în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Fundaţia ARCCA.

Biletele pentru fiecare dintre cele cinci conferinţe de ştiinţă costă 25 de lei şi sunt în vânzare la casa de bilete şi pe site-ul Filarmonicii George Enescu, la secţiunea proiecte speciale.