Începutul secolului XX a adus o serie de schimbări în structura societăţii, marcând o perioadă în care statutul femeii s-a modificat tot mai mult, în special în Statele Unite ale Americii şi în vestul Europei.
Secolul XX este cea mai remarcabilă perioadă din istoria omenirii din punct de vedere al invenţiilor care au schimbat lumea.
Românca Florica Sas, devenită Lady Florence Baker, are o poveste care bate orice film. Originară din Aiud, tânără a devenit una dintre cele mai cunoscute femei din lume la sfârşitul secolul al XIX-lea. După ce a trecut prin clipe dramatice, a fost de faţă la uciderea propriei familii şi a ajuns sclavă, s-a căsătorit cu unul dintre cei mai influenţi cetăţeni britanici.
Armata boliviană va participa pentru prima dată la o ceremonie oficială dedicată omagierii lui Ernesto „Che“ Guevara, pe care l-a executat la 9 octombrie 1967, relatează AFP.
Zâmbetul Mona Lisei lui Da Vinci i-a fascinat pe mulţi de-a lungul secolelor, dar nu este singurul zâmbet din istoria artei care i-a intrigat pe cei care l-au privit. În Franţa secolului XX, o mască a fost, pentru o perioadă, obiectul decorativ preferat de mulţi francezi, cu precădere artişti. Chipul acestei măşti este considerată astăzi cea mai sărutată faţă din lume.
Am revăzut astăzi, după foarte multă vreme, „Siberiada“ (1979) lui Andrei Mihalkov-Koncealovski, filmul-epos în care, cum spunea un clasic, „palpită viaţa, de la naştere până la moarte, în toate aspectele sale fundamentale“.
Imediat după ce s-a constituit, în 1888, loja masonică arădeană ”Concordia” a găzduit numeroase conferinţe ţinute de către unii dintre membrii săi. Una dintre acestea, care a fost susţinută de către Szomogy Gyula, la data de 20 iunie 1895, s-a referit la ”Rolul francmasoneriei în societatea modernă”. Despre toate acestea ne vorbeşte istoricul arădean, Antoniu Martin.
Muzeografii prestigioasei instituţii gălăţene au pregătit pentru publicul larg o expunere ştiinţifică ce va avea loc vineri, 25 noiembrie, de la ora 11,00.
Din păcate, aşa cum se întâmplă de la o vreme la noi, mai nicio oficialitate n-a găsit firesc să omagieze, la timpul potrivit, pe de două ori preşedintele Academiei Române, sociologul Dimitrie Gusti, pe Spiru Haret, pe Nicolae Iorga, pe Alexandru Ioan Cuza.
Viaţa agrară a Bărăganului începutului de secol XX a fost dominată de patru mari moşieri. Născuţi în familii modeste, aceştia au reuşit să devină proprietari peste mii de hectare agricole şi să dezvolte afaceri în domeniu. Din marile moşii astăzi se mai păstrează doar câteva rămăşiţe.
Dr. Virgil Enătescu a semnat şapte cărţi şi monografii, peste 350 de articole ştiinţifice, a participat la 140 de conferinţe medicale interne şi intenaţionale şi să nu uităm nici de cele opt brevete de invenţie şi două certificate de inovator care se leagă de numele său.
Vremea de astăzi seamănă perfect cu cea de la începutul secolului. Zile cu ploaie şi cu soare, îngheţ şi zăpadă abundentă toate s-au petrecut şi se petrec an de an în Bărăgan, de la 1900 şi până în prezent. Iată deci cum era vremea la începutul secolului în „Grânarul patriei”.
Pentru cei mai mulţi dintre noi, istoria înseamnă o succesiune de evenimente ce s-au petrecut într-un secol ori într-un an anume, într-o lună sau într-o zi. Iar secolele, anii, lunile, zilele reprezintă, în chip fatal, numere şi se transcriu în cifre. Numere, cifre ce trebuie memorate.
Baluri, spectacole de teatru, petreceri dansante. De toate acestea aveau parte frecvent locuitorii Zalăului în prima jumătate a secolului trecut. Astăzi, exceptând rarele spectacole de teatru pe care le susţin, atunci când se găsesc spectatori interesaţi, teatrele din judeţele din jur, şi evenimentele de nişă organizate de câteva instituţii publice viaţa culturală a oraşului nostru tinde vertiginos către zero.
La început de secol XX, oraşul Piatra Neamţ lua avânt în dezvoltarea urbanistică. Mandatul primarului Nicu Albu este sinonim cu „marea epocă constructivă” în care au fost realizate bulevardele, au fost introduse iluminatul electric, a fost prelungită calea ferată şi s-a inaugurat parcul Cozla.
Sighişoara, unul dintre cele mai frumoase locuri ale judeţului nostru, este un important centru turistic al ţării. Zeci de mii de turişti din ţară, dar mai ales din străinătate, sunt atraşi anual de una dintre puţinele cetăţi medievale locuite din Europa.
La începutulul secolului XX, când în „cetatea filmului american" se puneau bazele unui viitor imperiu cinematografic, la Cluj s-au „turnat" circa 135 de pelicule, printre care şi prima peliculă de popularizare ştiinţifică din lume, primul pseudo-documentar din istoria filmului, care prelucrează o problemă majoră a acelor vremuri: răspândirea bolilor venerice, în special a sifilisului.
La finalul săptămânii trecute Centrul Cultural Jean Bart din municipiu a găzduit prima demonstraţie de teatru labirint „În căutarea timpului...trecut”. Aproape o sută de tulceni au avut ocazia să facă o călătorie în timp, în Tulcea începutului de secol XX.
Grupuri restrânse de tulceni vor trece duminică prin primul labirint creat de cei de la EuDivers. Până în prezent au fost distribuite invitaţii unui număr de 90 de persoane: colegi şi rude ai constructorilor (voluntarii care implementează proiectul), cadre didactice, reprezentanţi ai Centrului Jean Bart, reprezentanţi ai minorităţilor etnice şi administraţiei publice locale.
Prognoza meteo. Când vine primăvara cu adevărat. Unde se întoarce iarna
Garry Kasparov: „Putin foloseşte resursele uriaşe ale ţării pentru a cumpăra favoruri, bănuiesc că şi în România” INTERVIU
Medic, despre lipsa educaţiei sexuale. „Sunt fete care folosesc contracepţie de la 11-12 ani. Şi ele sigur nu vin la cabinet“
Guvernul
vrea să închidă singura mină de uraniu din România. Mina de la Crucea aprovizionează cu uraniu Centrala Nucleară de la Cernavodă
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”