Un episod negru din istoria României, răscoala ţăranilor care s-au opus colectivizării, este şi astăzi rememorat de supravieţuitori şi de urmaşii acestora într-o localitate din judeţul Olt.
Horea, Cloşca şi Crişan au fost conducătorii cele mai mari şi sângeroase răscoale ţărăneşti din Transilvania. În general, nu se ştiu foarte multe lucruri despre Cloşca şi Crişan, despre vieţile lor înainte de răscoală, doar biografia lui Horea fiind ceva mai cunoscută. O serie de documente şi mărturii scot însă la lumină o parte din viaţa neromanţată a liderilor răscoalei.
Flămânziul este o localitate cunoscută în România, mai ales datorită faptului că aici a izbucnit răscoala de la 1907 dar şi ca singurul oraş din ţară unde căruţele erau mai numeroase decât maşinile. Urmaşii răsculaţilor vor să trăiască însă ca la oraş, iar în momentul de faţă se investesc peste 20 de milioane de euro în urbanizarea Flămânziului.
Gheorghe Crişan a fost eroul mai puţin cunoscut al Răscoalei ţărăneşti din Munţii Apuseni, din anul 1784. A fost prins tot prin trădare şi s-a spânzurat în celula de la Alba Iulia.
Locuitorii satului brăilean Valea Cânepii s-au opus vehement campaniei naţionale de eutanasiere preventivă a porcilor din zona focarelor de pestă porcină africană. Răscoala lor a durat două zile şi s-a finalizat cu un Crăciun anticipat şi cu covor roşu cu dezinfectant.
Ne putem întoarce pe ce parte vrem. Va fi imposibil să ne odihnim, căci ne-am pregătit culcuşul execrabil. Ce-ar mai fi deci de făcut? Să ne sculăm. Să-l refacem. Dar putem, aşa surmenaţi? Se înşală cine crede că nu.
Regizorul Mircea Mureşan a filmat o scenă foarte îndrăzneaţă pentru epoca respectivă în filmul distins cu „Première Oeuvre“ în cadrul ediţiei din 1966 a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes. Pentru a păstra cadrul intact, cineastul a utilizat un tertip în relaţia cu cei din conducerea cinematografiei româneşti, beneficiind de complicitatea monteuzei.
Răscoala de la 1784 din Transilvania, cunoscută ca „Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan“, după numele liderilor revoltei, a fost o mişcare de răzvrătire a iobagilor, în special români, împotriva nobililor.
După proteste lumea s-a mişcat spre crîşme la căldură. Erau mulţi. Am discutat, dar mai ales am ascultat. Lumea este pe bună dreptate nemulţumită. Dar îşi exprimă şi articulează destul de greu nemulţumirile.
În judeţul Caraş-Severin există o comunitate întemeiată de către locuitorii regiunii austriece Tirol, trimişi aici de către împăratul Francisc I, după ce s-au răsculat împotriva ocupaţiei bavareze
Mărturii din secolele trecute, publicate de autorii străinii care au călătorit în ţara noastră, ofereau amănunte despre atrocităţile la care erau supuşi aşa-zişii răufăcători.
Horea, personaj ilustru din istoria românilor, s-a născut în Ţara Moţilor, într-o casă de pe Dealul Fericet (Fericetului), mai sus de satul Albac. Locul din Apuseni în care a trăit liderul iobagilor din vremea Răscoalei din 1784 oferă privelişti impresionante.
Din cauza taxelor impuse de către împăratul bizantin Constantin al X-lea Ducas, vlahii s-au răsculat în anul 1066, însă revolta lor a fost oprită din cauza trădării unuia dintre conducători.
În jurul lui Nicola Ursu, cunoscut drept Horea, au fost ţesute numeroase legende. Personalitatea lui a incitat numeroşi autori. Cu toate acestea, se cunosc foarte puţine lucruri despre personalitatea şi viaţa sa până la răscoala de la 1784.
În 1907, ţăranii din Dobrogea nu au luat parte la ultima mare răscoală a Europei, în vechiul teritoriu românesc scăpat de sub dominaţie otomană fiind aplicată reforma agrară. Cu toate acestea, capii Bisericii şi-au luat măsuri pentru a înnăbuşi în faşă orice mişcare de revoltă, deşi nu aceasta era menirea lor. Pentru că pe acest tărâm era linişte, ostaşii au fost trimişi să reprime revolta ţăranilor din Oltenia.
Ţăranii, furioşi că un argat turc a împuşcat mortal un sătean, au năvălit cu furci şi topoare în casa pistolarului şi l-au ucis. Răscoala a fost cât pe ce să degenereze într-un război civil după ce ţăranii au decis să plece spre Tecuci „să ucidă toţi turcii din oraş”. A fost chemată Armata, iar Regele Carol I a trebuit să dea loc de geamie turcilor, la Galaţi, pentru a-l îmbuna pe sultanul Abdul-Hamid al II-lea.
Câtă vreme tatăl ei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-a aflat la putere, Lica Gheorghiu a trăit ca o vedetă hollywoodiană. Râvnind cu orice preţ statutul de vedetă a filmului, ea s-a implicat şi în luptele de culise, solicitând să fie inclusă în distribuţia unor filme şi cerând regizorilor să renunţe în schimb la alte prezenţe feminine despre care credea că ar fi putut-o eclipsa.
Chiar dacă mii de ţărani au fost omorâţi şi arestaţi de autorităţi, efectele răscoalei au fost imediate, căci au grăbit procesul legislativ necesar ameliorării stării vieţii de la sate.
Casa lui Liviu Rebreanu de la Valea Mare (Argeş), acolo unde marele romancier a scris Răscoala (publicat în 1932), Jar (1934), Gorila (1938) şi Amândoi (1940) şi unde s-a stins în 1944, este într-o stare gravă de degradare de foarte mulţi ani. Şi, după foarte mult timp, casa va fi reabilitată.
Alexandru Averescu, comandantul Armatei Române în Primul Război Mondial, dar şi primul ministru al României în mai multe guverne, a fost cel care a reuşit la Mărăşti să oprească înaintarea nemţilor şi împiedicarea ocupării Moldovei de către inamic.
După toate semnele şi procentele, plebea s-a răzvrătit. Revolta neciopliţilor albi sătui de munca la negru, proiecte umanitare şi discursuri înalte fugăreşte lumea bună în jurul urnei de vot. Puneţi degetul oriunde pe hartă şi îl veţi retrage pîrlit.
Răscoala de la 1784 din Transilvania, la care au participat iobagi, în special români, a fost considerată ultima ridicare a ţărănimii la luptă în Europa. Motivele răscoalei sunt date de asuprirea feudală, iar ţăranii răsculaţi au săvârşit atrocităţi greu de imaginat.
Istoria filmelor româneşti premiate la Cannes n-a început o dată cu Cristian Mungiu. După „Scurtă istorie“ a lui Ion Popescu-Gopo şi „Pădurea spânzuraţilor“ a lui Liviu Ciulei, la 21 mai 1966 a venit rândul filmului „Răscoala“ să fie câştigătorul categoriei „Première Oeuvre”.
Ţăranii din Dăbuleni au ajuns legendari, odinioară, pentru influenţa pe care au avut-o asupra regelui Carol I al României. Întâmplarea prin care regele neamţ al românilor ajunsese să ceară sfatul oltenilor este anecdotică.
În anul 2003, romii din cartierul Faţa Luncii din Craiova au pus mâna pe săbii, furci, topoare şi cuţite şi au ieşit în stradă. S-au simţit discriminaţi, după ce membrii clanului interlop „Frăţia“ le-au interzis accesul în centrul oraşului.
În martie 1907, în toiul răscoalei ţărăneşti, marele istoric român Nicolae Iorga ar fi trebuit să ţină o conferinţă la Galaţi, la un eveniment organizat de Comisia Dunării. Auzind de represaliile sângeroase ordonate împotriva răsculaţilor intraţi în oraş, istoricul a avut o reacţie furibundă, anulând participarea şi restituind banii de drum. Apoi, s-a jurat că nu mai calcă în veci prin oraşul dunărean.
Revoltele ţăranilor din Gorj, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, se încadrează în miscările înregistrate la nivelul întregii ţări. În prima etapă, ţăranii s-au revoltat pentru înăsprirea condiţiilor de viaţă şi a lipsei pământului în vederea cultivării celor necesare traiului. De asemenea, alte revolte au pornit de la creşterea de peste şase ori a taxei pentru ţuică.
Ajunşi, după un an de muncă, să mănânce şi în decembrie tot mămăligă stricată, ţăranii din Olt se răzvrătesc în primăvara anului 1907 împotriva moşierilor şi arendaşilor, într-unul dintre cele mai violente episoade ale Răscoalei, arzând zeci de conace, omorând boieri sau fugărindu-i până la marginea oraşelor. Pentru asta zeci dintre ei plătesc cu viaţa, alte sute cu luni sau ani de temniţă.
Răscoală în comuna doljeană Valea Stanciului, după ce fermierii au descoperit că au rămas fără banii pentru culturile calamitate. Agricultorii sunt supăraţi pe edilul localităţii din cauză că nu le-a spus la timp că trebuie să depună la sediul insitituţiei o cerere pentru a putea fi despăgubiţi.
Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti considerat de istorici nu numai un domnitor viteaz şi drept, ci şi un păstor şi un adevărat părinte pentru supuşii săi, a avut parte de un sfârşit umilitor. A murit hulit şi hărţuit chiar de oştenii pe care îi mânase în luptă.
Rusia interzice intrarea cetăţenilor chinezi pe
teritoriul ei
Culise. Scandal în PSD pentru
şefia ASF, ciolanul de 15.000 de euro. Ponta negociază un post pentru tata-socru
Acces Direct, amendă-record de la CNA pentru telenovela „Vulpiţa“: „Am văzut un spectacol al degradării umane“
Valentin Ceauşescu cere statut de victimă în Dosarul Revoluţiei: „Mi-au omorât părinţii“
PSD vrea să înfiinţeze o nouă categorie specială de pensionari
Surse: Orban l-a taxat pe ministrul Fondurilor Europene după dezvăluirea „Adevărul“ despre cârdăşia cu PSD
FOTO VIDEO„Pericol de
moarte“: Marea Britanie, lovită de furtuna Dennis
VIDEO O maşină a luat foc în trafic, în Argeş. Trei persoane se aflau înăuntru
Începe războiul în PSD. Vasile Dâncu: „Mihai Tudose e o conservă, un pion otrăvit. A trădat România. Claudiu Manda, pretorian al lui Dragnea“
Unde va fi construit cel mai lung tunel rutier din România şi cât va costa. Autorităţile au apelat la experţi străini pentru asistenţă