31 ianuarie 1865. Camera Reprezentanţilor adoptă al 13-lea Amendament la Constituţia S.U.A., abolind sclavia în America. “Lincoln”, fascinantul film făcut de Spielberg, spune povestea adevărată a acestei clipe astrale, a cărei pildă este despre curajul asumării necunoscutului, în numele unei întregi naţiuni. Mutatis mutandis, asta avem de pus în fapt noi, acum. Curajul emancipării curriculare, cum n-am mai făcut niciodată până azi.
În legislaţia românească este prevăzut, la fel ca în alte state democratice, posibilitatea de emancipare a unui minor la împlinirea vârstei de 16 ani.
Sofia Nădejde a fost o militantă a feminismului încă din vremea în care nici nu se vehicula un astfel de concept. A fost jurnalistă şi prozatoare, mamă şi membră de partid. A fost prima româncă ce a putut da bacalaureatul într-un liceu de băieţi şi prima preşedintă a unui congres politic. Sofia Nădejde le-a dat româncelor ce aveau nevoie cel mai mult: înţelepciune şi speranţă.
Roşia Montană este martorul lăcomiei umane şi consecinţa acesteia: minerit invaziv, acaparări de terenuri şi corupţie, toate într-o ţară cu o democraţie în fază incipientă. Deşi România este membră NATO din 2004 şi UE din 2007, tranziţia către o societate cu adevărat democratică este departe de a se apropia de sfârşit. Principalul vinovat este corupţia.
„Chestia femeii e o chestie foarte serioasă“ era o propoziţie – cu toate variaţiile posibile – care apărea frecvent, în interbelic, în conversaţiile despre emancipare. Alexandrina Cantacuzino a luat chestiunea în propriile mâini, şi-a dedicat viaţa pentru ca femeia să fie eliberată din chingile lumii patriarhale şi a ajuns prima feministă româncă cunoscută din SUA până-n India.
Eugen Cialîc, omul care a condus Călăraşiul cu mână de fier timp de 3 mandate, prieten al marelui istoric Nicolae Iorga, a transformat oraşul într-o capitală culturală a sud-estului României.
Cu o istorie de peste un secol şi jumătate, blugii, fusta mini şi sacoul sunt cele mai populare piese vestimentare dar, totodată, şi cele mai controversate. În jurul acestor haine s-au creat numeroase dezbateri care au avut ca efect schimbări important în societate.
Până la începutul secolului XX, pantalonii au reprezentat un articol vestimentar destinat exclusiv bărbaţilor şi un simbol al masculinităţii. În România, în perioada interbelică, când femeile au început să poarte pantaloni pe bulevardele din Bucureşti, bărbaţii au fost revoltaţi.
La începutul săptămânii trecute, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că angajatorii au libertatea de a interzice angajaţilor să expună simboluri religioase, politice sau filosofice, atâta vreme cât o asemenea interdicţie este universală şi se aplică tuturor.
„O fecioară dată pe mâna unui bărbat e ca o vioară Stradivarius dată pe mâna unei maimuţe“, spunea Martha Bibescu în interbelic. Cristina Sircuţa, doctor în istorie, autoarea albumului „Viaţa femeii în România interbelică“, consideră că acest citat ilustrează întocmai societatea românească în epocă.
În fiecare 20 februarie se celebrează eliberarea din sclavie a rromilor din România, din 1856. „Emancipaţii” au devenit liberi, dar au rămas săraci sau într-un retard socio-cultural engramat în vechea opoziţie dintre civilizat vs. barbar/ primitiv. Afroamericanii, sclavi ca şi ţiganii, au reuşit în mare parte ieşirea din marasmul dispreţului şi urii, nu şi rromii. De ce?
Cercetătorul american Ronald Inglehart susţine că 70% dintre diferenţele dintre ţări sunt date de poziţionarea faţă de valorile tradiţionale, respectiv cele seculare, şi faţă de valorile de supravieţuire, respectiv de emancipare. Africa musulmană se află la una dintre extreme şi Europa Protestantă la cealaltă. Află locul României pe această hartă.
Ella Negruzzi a rămas în istorie drept prima femeie avocat din România acceptată în barou. Nepoata lui Costache Negruzzi a depus nenumărate cereri pentru acceptarea în barou, dar a fost respinsă pe motiv că era femeie. Nu a renunţat şi, după ani de procese, şi-a văzut visul cu ochii. A fost o luptătoare pentru drepturile şi emanciparea femeilor românce şi a schimbat mentalităţi.
Îmi pun de la bun început cenuşă în cap pentru lectura subiectivă pe care am făcut-o textului scris de Nicolae Manolescu despre femeile de altădată. Motivul este unul simplu. L-am cunoscut pe Nicolae Manolescu prin intermediul cărţilor sale şi ca profesor înainte de a afla despre laturile ideatice şi activiste ale feminismului.
Ca om de modă veche ce mă aflu şi la o vârstă care nu-mi mai îngăduie să mă schimb, am o idee foarte precisă despre însuşirile pe care se cade a le atribui feminităţii. Nu ştiu alţii ce cred, dar eu am fost totdeauna convins că feminitatea se poate succint defini prin tandreţe, delicateţe, spirit de fineţe, gust, devotament, frumuseţe şi farmec.
Cine-ar fi crezut că în 1800 femeile care doreau să facă liceul şi să meargă la facultatea erau nevoie să-şi plătească studiile din propriul buzunar? De asemenea, acestea erau mai prost plătite decât bărbaţii, nu aveau dreptul să ceară stabilirea paternităţii, iar de vot nici nu se putea pune problema.
Eugen Cialîc, omul care a condus Călăraşiul cu mână de fier timp de 3 mandate, prieten al marelui istoric Nicolae Iorga, a transformat oraşul în capital culturală a sud-estului României.
Viitorul nu foarte îndepărtat aparţine unei monogamii de scurtă durată, pentru că instituţia căsniciei, aşa cum o ştim, ghidată de motto-ul „o dată pentru totdeauna”, va deveni doar o idee expirată, de nepracticat. Cel puţin, aşa susţine o scriitoare britanică, „înarmată” cu argumentele necesare.
Mai nesigure decât bărbaţii, femeile (vremea lor pare să treacă mai repede) simt parcă mai aprig nevoia de back-up în amor. Decât singură, mai bine „la dublu” în epoca unde infidelitatea ajunge să dea măsura emancipării.
Considerat eliberatorul Călăraşiului pe care în vizitează în două rânduri-29 iulie 1851 şi 24 septembrie 1852, când aduce şi hrisovul cu nr. 9 prin care oraşul era declarat emancipat-, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei pe află pe lista celor mai notabile personaje care au făcut istorie. El face parte din galeria celor care au fost iniţiaţi într-o lojă masonică.
În cadrul emisiunii Adevărul Live de vineri, de la ora 15.00, sociologul Darie Cristea şi Daniela Gheorghe, psiholog şi director executiv al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale, au dezbătut „emanciparea” pe care şi-o doresc copiii înainte de a deveni măcar adolescenţi.
În SUA există proceduri legale pentru aproape orice, iar în anii ’90 printre copiii-vedetă, una în mod special a fost la mare modă: emanciparea. Emanciparea este procedura legală prin care un minor iese de sub protecţia/tutela părintească, fiind capabil să încheie contracte pe cont propriu. În momentul în care minorul este emancipat printr-un ordin judecătoresc, părinţii nu mai au nicio responsabilitate faţă de acesta.
„Eram în proprietatea lui Johnson Bell şi născut în New Orleans, Louisiana“. Aceste vorbe îi aparţin lui Frank Bell, un bărbat care avea 86 de ani la momentul în care le-a rostit.
„Weekend Adevărul“ vă propune o incursiune de proporţii istorice prin diversele portrete ale „sexului frumos“ autohton, aşa cum au fost ele ilustrate de presa din România.
Mai stresate, mai puţin sănătoase, mereu pe fugă, reprezentantele sexului feminin fac eforturi să-i mulţumească pe toţi. Femeile din ziua de azi duc o viaţă mai grea decât cea a mamelor lor. Sunt mereu contracronometru şi trebuie să se ridice la standardele impuse de societate.
Psihiatru, despre circul Dianei Şoşoacă la „Marius Nasta”: Se caţără pe cadavrele pe care insistă să le filmeze. Nu are pic de umanitate
Ultima modă: Sufrageria transformată în ATI. Românii infectaţi în stare gravă se tratează acasă de COVID-19. Tratamentul poate ucide
Scandal după decesul unei tinere însărcinate, infectată cu SARS-CoV-2. Spitalul din Satu Mare, apărat de mascaţi
Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie: Este un moment absolut critic. Carantina este obligatorie în Bucureşti şi Ilfov
Prognoza meteo: Un ciclon puternic loveşte România. Unde sunt aşteptate ninsori
Legendarul Morgan Freeman, din „Închisoarea îngerilor“, pe urmele celor mai spectaculoase evadări: „Am fost în închisoare o dată“ INTERVIU EXCLUSIV
Imagini greu de privit dintr-o intervenţie SMURD la o pacientă cu o formă gravă de COVID: „Nu mai am aer!” VIDEO
Previziunile unui cunoscut medic despre valul 4. Când se va potoli şi de ce avem atât de multe cazuri grave
PSD şi USR pun condiţii grele pentru
susţinerea noului Guvern: creşteri de salarii, pensii şi alocaţii vs. modificarea noului PNDL şi depolitizarea CA-urilor
Culisele
moţiunii de cenzură. Opoziţia divizată a demis Guvernul Cîţu cu un scor istoric