Primăria Capitalei vrea să demoleze două clădiri de pe strada Lipscani, apoi să le construiască de la zero, cu aceeaşi arhitectură, potrivit unor proiecte de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General. Lucrările vor costa peste 5,7 milioane de lei (peste 1,2 milioane de euro).
Locuitorii dintr-o clădire veche de 140 de ani din Centrul Capitalei au scăpat ca prin urechile acului de o tragedie fără margini după ce planşeul imobilului în care locuiau s-a prăbuşit. „Bucureştiul deţine un fond construit destul de îmbătrânit, dar în afara unor expertize tehnice nu se poate spune dacă o clădire este sau nu sigură”, atrage atenţia şi arhitectul Livia Ivanovici.
Strada Portului din Galaţi este mai degrabă o alee, o fundătură, sau un „apendic” - dacă este să ne luăm după forma acesteia. Deşi are o istorie frumoasă, puţini sunt cei care ştiu de întâmplările petrecute aici în perioada interbelică, drept dovadă că astăzi, zona este sufocată de garaje şi de asfaltul turnat haotic peste piatra cubică a pavajului.
Dacă nu schimbăm astăzi legea care reglementează consolidarea clădirilor cu risc iminent de prăbuşire, la următorul cutremur major (care, statistic, poate veni oricând) vom avea mii de victime şi un centru al Bucureştiului distrus.
Ultimul cutremur, de sâmbătă seară, pune din nou în discuţie siguranţa clădirilor cu bulină roşie din Buzău, mai ales cele foarte vechi, din centrul istoric. Majoritatea riscă să se dărâme la primul cutremur de o magnitudine mai mare însă niciunul dintre proprietarii acestora nu a binevoit să înceapă lucrări de consolidare.
Impozitul va creşte de anul viitor cu o sumă modică pentru toate apartamentele din blocuri cu peste trei etaje şi opt apartamente şi cu câteva zeci de lei pentru locuinţele din clădiri vechi de peste 30-50 ani, însă va fi redus pentru locuinţele mai mari de 150 metri pătraţi.
Bârladul, al doilea oraş ca mărime din judeţul Vaslui, are o istorie pe cât de bogată, pe atât de dureroasă pentru cetăţenii săi. Târgul prosper de la începutul sec. XX a suferit transformări radicale, parte cauzate de cutremure ori trecerea timpului, parte distruse prin sistemul de urbanizare impus după a două jumătate a secolului trecut.
Majoritatea ieşenilor ştiu că Biserica Armenească ar fi cea mai veche clădire rămasă încă în picioare în municipiul Iaşi. Teoria a fost demontată de specialiştii de la Direcţia de Cultură. Cea mai veche clădire încă funcţională din Iaşi are o vechime de 430 de ani.
Multe clădiri încărcate de istorie ale Bucureştiului de altădată au supravieţuit secolelor, în ciuda celor două războaie mondiale, dar şi a cutremurelor. Ele încă dau un parfum special Capitalei. Reporterii adevarul.ro vă propun o trecere printre filele istoriei pentru a descoperi cele mai vechi şi frumoase locuri din Bucureşti.
Bucureştiul nu mai este cel de altădată, multe clădiri încărcate de istorie nu au supravieţuit trecerii secolelor, fiind distruse de cutremure şi de cele două războaie mondiale. De aceea, o bună parte din cele mai vechi clădiri din Bucureşti sunt lăcaşele de cult.
Miercuri, la Muzeul de Istorie Botoşani are loc vernisajul expoziţiei "Ochii din spatele ferestrelor", care prezintă cteva dintre clădirile reprezentative ale Botoşanilor şi personalităţi care şi-au legat numele de acestea: proprietari, proiectanţi, magistraţi, profesori, artişti.
Nu mai puţin de 103 imobile din Piteşti sunt declarate monumente istorice de Ministerul Culturii şi Cultelor şi se „încăpăţânează” să reziste alături de imobilele cu arhitectură modernă.
Clădirile vechi, cu arhitectura încărcată de istorie, sunt ca un magnet pentru turişti, mai ales pentru cei străini. Bella Muzica, „Coroana" şi „Residence Hirscher" funcţionează în unele dintre cele mai vechi clădiri din Braşov. Hotelierii profită şi îi invită pe turişti să petreacă „sejururi în trecut“.
Guvernul a adoptat Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. Astfel, toţi proprietarii vor fi obligaţi să-şi reabiliteze faţadele clădirilor. Finanţarea proiectării şi executării lucrărilor de refacere se asigură, pe cheltuială proprie, de către deţinătorii clădirilor.
Lipsa extinctoarelor sau mobila depozitată pe culoarele centrelor medicale îngreunează evacuarea imediată în caz de incendiu. Majoritatea spitalelor din Bistriţa-Năsăud funcţionează în clădiri vechi, care au praguri prea înalte sau uşi care se deschid în interior şi nu în exterior, cum este recomandabil în situaţii de urgenţă
Programul de refaţadizare a clădirilor vechi ar putea stopa fenomenul. De la începutul anului, pompierii clujeni au acţionat în nouă cazuri în care bucăţi din pereţii clădirilor vechi au căzut, punând în pericol viaţa trecătorilor.
Centrul istoric al oraşului pare să redevină ceea ce a fost cândva: loc de recreere şi de promenadă pentru târgovişteanul iubitor de istorie. Există însă şi bube, pe care doar educaţia şi autorităţile le pot extirpa.
Majoritatea blocurilor din oraş n-ar rezista unui cutremur a cărui magnitudine ar depăşi şapte grade pe scara Richter. Din lipsa banilor la buget, în ultimii doi ani a fost consolidat doar un bloc cu risc seismic de gradul I, C20 din Ţiglina 1.
În oraş plouă cu bucăţi de clădire din patrimoniu şi reparaţiile nu sunt prioritare pentru responsabili. Bucăţile de tencuială, cărămidă sau ţiglă care pică de pe casele foarte vechi au ajuns să îi terorizeze pe cei care locuiesc în ele.
Raportul privind decesele COVID-19 a fost publicat. Abateri mari la 13 spitale
România se relaxează. Totul despre noile măsuri care vor intra în vigoare de sâmbătă. Ce urmează în lunile viitoare
Cîţu, despre reformele la care s-a angajat la Bruxelles: Vorbim de pensii, salarii, administraţie. Trebuie să lucrăm 24 de ore pe zi VIDEO
Cum s-au „pierdut” peste 100 de tone de aur în „Epoca de aur” şi cât mai voia să cumpere Ceauşescu
Păcatele Înalt Prea Misoginului Teodosie, un
arhiepiscop cu convingeri de Evul Mediu
Cât costă să omori ilegal un urs în România: cazul vânătorului care a confundat ursul cu mistreţul
Pe principiul „oricum vom muri“, 85% dintre vârstnici refuză să se vaccineze
Schisma vaccinului: ÎPS Teodosie a intrat în conflict cu ierarhii BOR
Sporurile la
salarii îi trădează: magistraţii trăiesc pe altă planetă
Cea mai bună rată de vaccinare este în Bucureşti - 31%. De care alte oraşe este urmată Capitala şi câţi români mai sunt pe listele de aşteptare