
Imagini spectaculoase din Cetatea dacică Costeşti. Unul dintre „palate” are o nouă înfăţişare FOTO VIDEO
Lucrările de punere în siguranţă a unuia dintre cele două „palate” ale Cetăţii dacice Costeşti au fost finalizate.
Lucrările de punere în siguranţă a unuia dintre cele două „palate” ale Cetăţii dacice Costeşti au fost finalizate.
Unul dintre cele două „palate” ale cetăţii dacice Costeşti, din Munţii Orăştiei, se află în şantier. Aici au loc lucrări ample, pentru prima dată în ultimele patru decenii.
Ce nu au făcut autorităţile pentru protejarea vestigiilor cetăţii dacice Costeşti, fac voluntarii şi specialiştii implicaţi în proiectul Ambulanţa pentru monumente.
Încep măsurătorile topografice la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, pentru stabilirea situaţiei juridice a terenurilor lor.
Intervenţiile pentru protejarea „palatelor” cetăţii dacice Costeşti, derulate de voluntari sub supravegherea unui colectiv ştiinţific, au fost suspendate pe durata iernii.
Voluntarii s-au apucat de lucru la Cetatea dacică de la Costeşti, unde unul dintre cele două turnuri antice va avea un acoperiş nou, menit să îl protejeze.
Voluntarii „Ambulanţei pentru monumente” au ajuns, joi, la Costeşti şi pregătesc terenul pentru lucrările la cele două turnuri locuinţă din cetatea dacică.
Timp de două săptămâni, voluntarii vor lucra la punerea în siguranţă a celor două „palate” ale cetăţii antice Costeşti - sit UNESCO din Munţii Orăştiei.
Primele intervenţii pentru protejarea celor două „palate” ale cetăţii dacice Costeşti, din Munţii Orăştiei, vor avea loc în această toamnă. Monumentul UNESCO nu a mai fost restaurat din anii ’80.
Cetatea Costeşti a rămas un loc al nimănui, de unde mulţi turişti pleacă dezamăgiţi, deşi este monument UNESCO, iar autorităţile s-au lăudat că vor avea grijă de ea.
Una dintre marile cetăţi dacice din România a ieşit din iarnă mai degradată ca niciodată. Nimeni nu îşi asumă răspunderea pentru distrugerile de la Costeşti.
Cetatea dacică de la Costeşti se numără printre atracţiile turistice importante din vestul ţării, însă vestigiile sale au fost lăsate să se degradeze. Turiştii care au vizitat-o duminică au avut parte de o experienţă tristă.
Blocuri antice s-au desprins şi s-au prăvălit din zidurile fostelor „palate” ale Cetăţii Costeşti, iar acoperişurile de protecţie montate în urmă cu patru decenii nu mai fac faţă intemperiilor.
Marile cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi situl arheologic de la Roşia Montană vor fi scanate aerian cu tehnologie de ultimă generaţie. Institutul Naţional al Patrimoniului a publicat detaliile proiectului.
Furia naturii a lăsat urme adânci peste cele mai vizitate locuri istorice din Hunedoara. Monumentele-emblemă s-au degradat continuu în ultimii ani, fără ca autorităţile să ia măsuri pentru conservarea sau reabilitarea lor. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au avut cel mai mult de suferit.
Cea mai veche cetate dacică din Munţii Orăştiei îşi primeşte vizitatorii într-o atmosferă de poveste. Chiar dacă autorităţile nu s-au îngrijit de soarta ei, aşezarea antică de la Costeşti oferă încă numeroase motive de satisfacţie celor care o explorează.
Patru cetăţi dacice din Patrimoniul UNESCO şi aşezarea antică de la Feţele Albe se află pe lista obiectivelor istorice pentru care Consiliul Judeţean Hunedoara a solicitat Guvernului României să fie preluate în administrarea directă a instituţiei.
Peste 100 de oameni, mulţi dintre ei pompieri, au ecologizat aşezările dacice Costeşti şi Sarmizegetusa Regia, două dintre cele mai atractive locuri istorice din ţară.
Peste 500 de monumente istorice de categoriile A şi B, dar şi unele dintre cele mai importante pentru istoria poporului român, se află în Hunedoara. Lăsate de izbelişte, multe dintre ele au fost batjocorite şi vandalizate, fără ca autorităţile să mai ia măsuri împotriva celor care au provocat distrugeri.
Fosta mare cetate dacică de la Costeşti rămâne, pe timp de iarnă, una dintre cele mai accesibile aşezări istorice din Munţii Orăştiei. Zăpada care o acoperă îi dă mai mult farmec.
Veche de peste două milenii, cetatea Costeşti din Munţii Orăştiei – unul dintre puţinele situri UNESCO din România, a devenit loc de păşunat pentru vite. Animalele au lăsat în urmă un adevărat dezastru: murdăresc monumentul cu balegi şi, mai grav, calcă în copite şi distrug blocurile de calcar folosite la ridicarea aşezării regilor daci.
Ţinutul Hunedoarei a fost locul uneia dintre cele mai frumoase vacanţe de vară petrecute de regele Mihai I, în adolescenţă, scria Ion Conea, autorul volumului „Cum învăţa a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai”, publicat în 1936. Prinţul adolescent a vizitat marile vestigii ale Hunedoarei, şi a rămas impresionat de cetatea dacică de la Costeşti.
Aşezarea dacică de la Costeşti, inclusă între cetăţile antice din Munţii Orăştiei aflate în patrimoniul UNESCO, a fost din nou vandalizată, după ce în urmă cu câteva luni aici au fost săpate zeci de gropi, cel mai probabil, de către căutătorii de comori. De această dată, unul dintre turnurile monumentului a fost vandalizat, iar localnicii oferă recompensă celor care îl vor depista.
Aproape 40 de gropi, săpate cel mai probabil de căutătorii de comori, au fost descoperite în această dimineaţă în incinta cetăţii antice de la Costeşti, monument UNESCO. În ultimele luni, zona protejată a cetăţilor dacice a revenit în atenţia braconierilor, în ciuda faptului că până în prezent peste 30 de persoane au fost judecate şi condamnate pentru infracţiuni legate de traficul de obiecte de patrimoniu, sustrase din situri.
Cetatea Costeşti, considerată una dintre „perlele” Munţilor Orăştiei, a fost devastată de persoane necunoscute în cursul nopţii trecute. Monumentul UNESCO a fost vânat şi în anii trecuţi de căutătorii de comori.
Patru cetăţi dacice din patrimoniul UNESCO, aflate în împrejurimile celebrei Sarmizegetusa Regia, au rămas abandonate la mila profanatorilor şi a braconierilor. Ministerul Culturii s-a opus deocamdată demersurilor autorităţilor judeţene de a administra siturile, însă nici nu a luat alte măsuri pentru a proteja monumentele istorice.
Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei devin locuri de pelerinaj în perioada Sânzienilor. Aici, „cerurile se deschid”, spun cei care se îndreaptă spre monumentele UNESCO pentru a medita în incintele sacre, însă în cetatea Sarmizegetusa Regia, considerată un centru energetic, practicile religioase şi mistice au fost interzise.