
Ziua în care am rămas fără Dobrogea de Sud. Detaliile actului prin care ţinutul a fost smuls de Marile Puteri
În urmă cu 80 de ani, la 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, partea de sud a Dobrogei a intrat în componenţa Bulgariei.
În urmă cu 80 de ani, la 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova, partea de sud a Dobrogei a intrat în componenţa Bulgariei.
Niciun alt ţinut de la ţărmul Mării Negre nu este învăluit în legendă mai mult decât Cap Caliacra şi nici marea nu e mai frumoasă niciunde ca în golful ruinelor vechii cetăţi antice de pe malul bulgăresc.
Cunoscutul regizor român şi-a dorit enorm ca actriţa britanică să joace rolul soţiei căpitanului Dumitriu, Marie-Thérèse von Debretsy, în pelicula realizată pe o temă inspirată din proza scriitorului Petru Dumitriu, stabilit în Franţa încă din timpul regimului lui Gheorghiu-Dej.
La 20 septembrie 1940 a început procesul de evacuare a populaţiei din Cadrilater în urma tratatului de la Craiova de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940.
Părintele Elefterie de la Mănăstirea Dervent a fost timp de jumătate de secol şi duhovnic, şi preot pentru credincioşi. I-a spovedit, i-a cununat şi i-a vindecat. Pentru autorităţi, a reprezentat însă doar un pericol, fiind surghiunit pe alte meleaguri, după ce i s-au înscenat fapte penale
Cadrilaterul, unul dintre cele mai frumoase şi pline de istorie aşezări din sudul Dobrogei, a cunoscut, în anii 1920, o intensă emigrare a turcilor. În anul 1924, numărul familiilor care au emigrat s-a ridicat la 379.
Spiritul Reginei Maria continuă să domnească la Balcic, locul în care aceasta şi-a creat casa de vis. Balcicul nu mai este pământ românesc din 1940 şi aparţine în prezent Bulgariei. Zeci de mii de turişti vin anual aici pentru a descoperi un loc de vis care poartă amprenta personalităţii Reginei Maria.
Comisariatul pentru executarea Tratatului de la Craiova, din 1940, prin care s-a decis cedarea Cadrilaterului statului bulgar, a cerut primăvara următoare urgentarea acţiunii de recolonizare a evacuaţilor din Cadrilater.
O dublă sărbătoare a fost marcată de Forţele Navale Române la Constanţa: 85 ani de la intrarea în serviciul Marinei Române a distrugătoarelor Regina Maria şi Regele Ferdinand şi 75 ani de când inima reginei Maria a revenit în ţară, purtată pe Marea Neagră. Cutia de argint în care a fost transportată inima a fost expusă în premieră, la bordul fregatei ce poartă numele suveranei.
La data de 7 septembrie 1940, România pierdea - încă o dată şi definitiv - Dobrogea de la sud de Dunăre. Tratatul de la Craiova, semnat de România şi Bulgaria, consemna că regiunea dobrogeană urma să revină pentru totdeauna Bulgariei.
Bazargic este vechea denumire a oraşului Dobrici din Bulgaria, aflat la 30 de kilometri de Balcic. Aici s-a dus în Primul Război Mondial, în zilele de 5-7 septembrie 1916, o bătălie pe care analele istoriei au vrut-o uitată. Lupta de la Bazargic a însemnat o înfrângere pentru Armata Română, din cauza unor mari greşeli de tactică. Eroarea ne-a costat Cadrilaterul, Dobrogea de la sud de Dunăre, care a fost ocupat de bulgari până în 1918.
Anul acesta se împlinesc 75 de ani de când Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei. O imagine relevantă a fostei provincii româneşti o oferă Silistra, oraş de graniţă cu aproape 34.000 de locuitori, dintre care în jur de zece sunt români. În mica aşezare urbană aflată pe malul Dunării, viaţa seamănă izbitor cu cea din România.
I s-a zis „Coasta de Argint“ sau „O mie şi una de nopţi“. Pentru pictori, este oraşul luminii şi al culorii, iar pentru turişti este un loc extrem de pitoresc. Peste toate însă, Balcicul rămâne al Reginei Maria, care şi-a pus semnătura pentru totdeaua în istoria acestui ţinut pe care l-a iubit.
Delta Dunării poate fi destinaţia perfectă pentru 1 Mai. Autorităţile locale şi agenţii economici organizează mai multe evenimente la care sunt aşteptaţi turiştii în acest weekend.
În Balcic, cândva pământ românesc, regina Maria şi-a ridicat un castel şi şi-a amenajat cea mai frumoasă grădină. Cunoscut şi sub denumirea de „cuibul liniştit”, castelul era reşedinţa de vară preferată a Reginei.
Cadrilaterul, numit când „Noua Românie“ când „Dobrogea de Sud“ a fost în graniţele României între 1913 – 1940, însă influenţele sociale, culturale şi politice româneşti s-au simţit din cele mai vechi timpuri. Adevărul vă prezintă istoria zbuciumată a acestui pământ românesc.
Profesorul R.I Călinescu, care a cutreierat Dobrogea la începutul secolului al XX-lea, ne-a lăsat o imagine frumoasă de epocă a acestui ţinut din care făcea parte la acea vreme şi Cadrilaterul. Toate poveştile le-a adunat în cartea „Cutreerând Dobrogea meridională“, publicată la Editura „Adeverul SA“.
Un slogan slujind la promovarea unei emisiuni de televiziune ne încredinţează că „istoria e cea mai frumoasă poveste.” Îi găsim o binevenită confirmare, citind cea mai recentă carte a profesorului Lucian Boia - „Balcic-Micul paradis al României Mari”, apărută în 2014 la editura bucureşteană Humanitas.
S-au împlinit anul aceasta 100 de ani de la implicarea României în cel de-Al Doilea Război Balcanic terminat prin semnarea Păcii de la Bucureşti. Numele României s-a aflat de mai multe ori pe prima pagină a marilor ziare ale vremii, dar mai ales pe buzele politicienilor Europei.
Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti organizează în 7-8 noiembrie 2013 o conferinţă internaţională dedicată războaielor balcanice şi Păcii de la Bucureşti din 1913, pentru a marca împlinirea unui secol de la aceste evenimente. Conferinţa se desfăşoară sub înaltul patronaj al Ministerului Afacerilor Externe al Guvernului României.