Staţiunea Mamaia, supranumită „Perla litoralului românesc“, a cunoscut gloria în anii ’70 – ’80, atunci când nisipul era împărţit de turişti români şi străini deopotrivă. Lux însemna să ai o umbreluţă de soare deasupra capului şi un Cico în mână.
Pentru că iarna bate la uşă, în gospodării se prepară bunătăţile pentru iarnă. Printre delicii se numără şi carnea la borcan, o metodă tradiţională de păstrare a preparatelor din porc. Pregătită după reţete de pe vremea bunicilor, carnea conservată în untură poate rezista chiar şi un an.
Studiourile Buftea au dat publicităţii imagini cu gările de altădată ale României, majoritatea o ruină în prezent. În fotografiile de epocă mai pot fi admirate trenuri, halte, vagoane, mobilier al anilor 60.
Olarii, cei mai căutaţi meşteri, pe vremuri, în preajma Paştelui, trăiesc astăzi doar cu amintirea vremurilor când erau rugaţi să nu dea mai mult de 10 bucăţi fiecărui client, „să apucăm toţi“.
Hashim Memish, veteranul familiei de albanezi cunoscută în toată lumea pentru produsele de gelaterie şi cofetărie, s-a stins din viaţă. Anunţul l-a făcut prietenul său, Dan Stoichicescu.
Fotografii vechi, de colecţie, oferă detalii despre lumea de altădată a Ţinutului Pădurenilor, un loc vestit pentru satele sale pitoreşti şi arta populară.
Înfiinţarea şi dotarea a 10 cabine medicale în cadrul unor mănăstiri din Eparhia Dunării de Jos a fost decisă în septembrie, iar prima „bolniţă” este deja gata. Cabinetele vor fi deservite de monahii şi monahiile care au studii medicale.
Doamne elegante, cu crinolină şi umbreluţe cu dantelă, domni cu joben şi pălării cu boruri largi. Aşa se bucurau de plajă şi soare bunicii noştri.
În urmă cu câteva decenii, oraşul Constanţa însemna mai mult decât vacanţă, soare şi plajă: era în sine o destinaţie de vară şi un loc de poveste.
Constanţa din urmă cu decenii se regăseşte doar în ilustratele păstrate de colecţionari sau în filmele vremii. Părinţii şi bunicii noştri au fost martorii construirii a celor mai importante edificii ale oraşului. Vă prezentăm câteva imagini din timpul execuţiei lor.
În urmă cu un secol, plajele erau mai degrabă un loc de întâlnire şi de etalare a hainelor decât de îmbăiere. Domnişoarele de pension, îmbrăcate cu rochii lungi până în pământ, stârneau priviri admirative din partea domnilor care purtau frac şi joben.
Pentru unele persoane, apropierea Sărbătorilor de iarnă înseamnă stres, gândindu-se la efortul financiar pe care îl au de trecut sau la teama de singurătate care se acutizează în această perioadă.
Cu pietate intelectuală, mărturisesc că sunt feministă. Şi spun “pietate” clar şi distinct, deşi poate mai potrivit ar fi cuvântul “smerenie”: pietate faţă de luptele unor femei care au înţeles libertatea nu ca pe un concept abstract sau ca pe idee de apărat, ci ca pe prezenţă palpabilă şi necesară de a fi în lume.
Vineri, 3 iulie 2015, de la ora 18. 00, Ateneul Popular „Maior Gh. Pastia” Focşani găzduieşte lansarea albumului Focşanii de altădată – o istorie ilustrată (1899 – 1941).
Din seria cărţilor despre Clujul de odinioară, publicate de Ucu Bodiceanu şi Ancuţa-Lăcrămioara Chiş, face parte şi albumul foto ”Farmecul Clujului de altădată”, apărut recent. Acesta a fost scos în trei limbi, română, engleză şi maghiară, şi cuprinde imagini din biblioteci, arhive şi colecţii private.
În urmă cu trei decenii, turiştii străini umpleau plajele din sudul litoralului. Erau în căutarea „Tinereţii fără Bătrâneţe“ – Gerovitalul“, dar se dădeau în vânt şi după macrameuri. În schimb, aduceau produse de igienă care le lipseau românilor: săpunuri scumpe şi deodorante.
La început a fost o piaţă publică, ce s-a numit Independenţei, aşa cum toate marile oraşe îşi denumiseră pieţele după Războiul de Independenţă. Apoi, localnicii au numit-o Ovidiu, după numele marelui poet exilat la Tomis.
Clujeanul Ucu Bodiceanu de la Casa Municipală de Cultură, un pasionat organizator de expoziţii despre frumuseţile de odinioară ale oraşului, povesteşte că iarna anului 1985 a fost una cruntă. Nicolae Ceauşescu dăduse ordin să fie interzisă circulaţia maşinilor private în Cluj şi că a trăit un 8 martie cu troiene.
Iarna a lovit cu putere Călăraşiul anului 1954, când stratul de zăpadă a atins la Călăraşi 173 de centimetri. Şi Bucureştiul a fost troienit.
Putin nu renunţă la cucerirea Ucrainei: „Nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului”
Conflict mocnit în Coaliţie în relaţia
PNL-PSD cu UDMR
SPECIAL | Povestea Smarandei Brăescu, femeia fantastică a României
Cel mai negru coşmar: o Rusie nucleară în haos. Predicţia unei experte în analize de risc
Cât de bine înarmată este România. Un apreciat general dezvăluie atuurile şi lipsurile Armatei Române
Analistul George Friedman, despre poziţia României în conflictul ruso-ucrainean: „Este, poate, cea mai abilă din toată Europa de Est”
UDMR devine, pas cu pas, oaia neagră a
Coaliţiei
PSD reînvie tema revizuirii Constituţiei. Modificările, încă sub semnul întrebării
Un
fost spion KGB dezvăluie adevărata
faţă a lui Putin: „Narcisist,
bun politician
şi rău până în măduva oaselor” EXCLUSIV
Discursul lui Putin, văzut ca un delir. Analist militar: „Numai fabulaţii”