„Veniţi la Alba Iulia!” a fost chemarea lansată de Consiliul Central Naţional Român cu câteva zile înainte de 1 decembrie 1918. După 72 de ani, în 1990, aceleaşi cuvinte au fost adresate din nou, de data aceasta pentru sărbătorirea zilei naţionale a României, tot la Alba Iulia.
Unul dintre cele mai ruşinoase momente din istoria României de după 1990 a fost cel din 1 decembrie 1990, de la Alba Iulia, când a fost huiduit marele lider ţărănist Corneliu Coposu. Acţiunea a fost pusă la cale cu minuţiozitate de foştii comunişti care au preluat puterea, în frunte cu Ion Iliescu.
La 29 ianuarie 1990, în Bucureşti a avut loc primul mare miting organizat la iniţiativa PNŢCD ca răspuns la decizia lui Ion Iliescu de a participa alături de FSN la alegerile din luna mai.
Institutul Naţional de Statistică a adus vineri la cunoştinţa consiliilor judeţene şi locale, primăriilor, societăţilor comerciale şi unităţilor specializate în vânzarea locuinţelor coeficientul de creştere a câştigurilor salariale din 1990 până în luna martie.
Unul dintre cei mai longevivi primari ai României, este un botoşănean. Se numeşte Viorel Atomei şi este edilul comunei Hudeşti, în nordul judeţului Botoşani. Este primar din 1990 şi se pregăteşte pentru un nou mandat.
Fostul europarlamentar şi ministru de Externe Adrian Severin compară acţiunea ANAF de la sediul Antenelor cu Mineriada din iunie 1990, când forţele de ordine au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii. Severin vorbeşte despre „un asalt al statului poliţienesc împotriva democraţiei române“.
Un video cu oraşul Constanţa realizat în urmă cu 25 ani a devenit viral pe Internet. Clipul arată mai multe zone dintr-un oraş curat, fără multe maşini şi fără construcţiile ciudate care au apărut în ultimii ani
Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost redeschis joi, după ce procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul acelor evenimente. „Adevărul“ vă arată traseul complicat al acestui dosar.
„Chintesenţa democraţiei – Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine” (Ion Raţiu, 1990). Cum sunt campaniile electorale după 25 de ani de democraţie? Din ce în ce mai urâte şi lipsite de viziune pentru România.
În Bucureşti, ca în restul României, profilul electoratului s-a schimbat de-a lungul timpului, iar astăzi cei mai mulţi dintre oameni află informaţii despre programele propuse de aspiranţii la scaunul de la Cotroceni prin intermediul internetului. Cu toate acestea, susţin sociologii, candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2014 nu au inclus în programele lor şi internetul, deşi este una dintre cele mai puternice surse de informare.
În acest sfârşit de an vom avea alegeri prezidenţiale şi se vor împlini 25 de ani de la Revoluţie. Ziarul „Adevărul” vă propune o serie de articole despre cum ne-am ales preşedinţii şi despre cum s-a transformat România în acest sfert de secol. O incursiune în istoria noastră recentă care ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine trecutul şi să ne construim mai atenţi viitorul.
Conducerea post-revoluţionară a României a jonglat cu un principiu legislativ de viaţă şi de moarte: pedeapsa capitală. La începutul anului 1990, un referendum în care românii ar fi trebuit să-şi spună părerea cu privire la această chestiune a fost anulat în ultimul moment.
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, organism provizoriu al puterii de stat cunoscut ca CPUN, a luat naştere în anul 1990 şi a fost condus de Ion Ilescu. Noul organism a funcţionat doar câteva luni şi a luat naştere în urma unor discuţii pe care reprezentanţii partidelor înfiinţate după Revoluţie le-au purtat cu reprezentanţii Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN). „Adevărul“ vă prezintă persoanele care au făcut parte din CPUN.
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, organism provizoriu al puterii de stat cunoscut ca CPUN, a luat naştere în anul 1990 şi a fost condus de Ion Ilescu. Noul organism a funcţionat doar câteva luni şi a luat naştere în urma unor discuţii pe care reprezentanţii partidelor înfiinţate după Revoluţie le-au purtat cu reprezentanţii Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN).
Ca în fiecare an, sute de bucureşteni se vor aglomera la ambasada Franţei ca să sărbătorească ziua de 14 iulie. Sărbatoarea se va ţine mai devreme, vineri, pentru a coincide cu vizita prim-ministrului francez Jean-Marc-Ayrault. Căderea Bastiliei şi Revoluţia Franceză nu aparţin numai patrimoniului francez, ci au devenit simboluri pentru popoarele dornice de libertate.
Un oraş cenuşiu, cu străzi neasfaltate şi cu multe autoturisme Dacia, dar cu oameni veseli. Aşa arăta Sebeşul în urmă cu 23 de ani. Oraşul era aproape neschimbat faţă de perioada comunistă.
Conflictul dintre scriitorul Andrei Pleșu și fostul premier Petre Roman crește pe zi ce trece. După ce șeful Dilemei a scris un articol, răscolind istoria îndoielnică a fostului premier, acesta din urmă contraatacă, amintindu-i fostului său ministru de Externe de colaborarea sinergică dintre ei în tulburii ani 90 și despre legăturile lui Pleșu cu Securitatea.
Doi turişti francezi veniţi în România în anul 1990, cu ajutoare au filmat experienţa trăită aici. În filmuleţul postat pe internet se găseşte şi o parte cu drumul prin Alba Iulia, de la intrare dinspre Sebeş, până la ieşire spre Cluj.
Ziarul „Adevărul“ dă cuvântul „golanilor” care în primăvara anului 1990 au luptat cu neocomunismul.
„Adevărul“ vă prezintă amănuntele spectaculoase ale deplasării ortacilor în Bucureşti. Principalii protagonişti ai scenelor violente din 14 şi 15 iunie 1990 îşi amintesc cu plăcere de incursiunea la Bucureşti, pentru că au mâncat, au băut şi s-au distrat.
„O anumită parte a presei“ n-a ezitat să-i facă lui Ion Iliescu o campanie electorală profesionistă. Printre adoratorii feseniştilor se regăsesc voci incisive din presa de astăzi. Jurnalista Corina Drăgotescu îl slăvea, în ianuarie 1990, pe „domnul Iliescu al nostru“.
Ion Iliescu scrie pe blogul său despre alegerile din 20 mai 1990, precum şi despre mineriade, în urma unui dialog pe care l-a purtat cu studenţii de la Ştiinţe politice, la invitaţia profesorului Radu Alexandru de la Universitatea "Dimitrie Cantemir".
Ion Iliescu a fost ales preşedinte la 20 mai 1990, în Duminica Orbului - a şasea duminică dupa Paşte - atunci când aproape 15 milioane de români s-au prezentat la urne, alegându-l pe Ion Iliescu cu un procent zdrobitor. Ceilalţi doi candidaţi, Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu, ambii reîntorşi în ţară după o perioadă de exil, n-au avut nicio şansă.
Constantin Dobroiu (52 de ani), prezent la manifestaţia de ieri din Capitală, a participat la mineriadele din 1990 şi 1991 şi la mişcările de la Costeşti şi Stoeneşti din 1999. Condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare pentru subminarea puterii de stat, Constantin Dobroiu a venit după 20 de ani la Bucureşti să-şi ceară dreptul la muncă.
Vlad Voiculescu începe epurările la Ministerul Sănătăţii. Cine sunt primele persoane vizate
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie
Vot istoric în SUA: Donald Trump va fi pus sub acuzare pentru rolul său în atacul care a şocat America
Cum va arăta noua taxă auto. Tot ce trebuie să ştii despre ea
Prognoza meteo: Ger năprasnic în România. Unde mai ninge şi când se încălzeşte