Studiu: atitudini şi percepţii despre bolile mintale în cadrul populaţiei României

Centrul pentru Inovaţie în Medicină (InoMed) a prezentat, într-un eveniment desfăşurat la Reprezentanţa Comisiei Europene, rezultatele studiului “Atitudini şi percepţii asupra bolilor mintale în cadrul populaţiei României”. Cercetarea, realizată de compania IMAS, face parte din campania InoMed „AntiStigma”, lansată în toamna anului 2015.

Datele, pe scurt: 

• 2 din 3 români au o relaţie directă sau indirectă cu bolile mintale
• 68,9% nu ar fi de acord să locuiască împreună cu o persoană care suferă de o boală mintală
• 78,9% dintre români apreciază că un pacient cu care suferă de tulburări psihice şi de comportament poate să ducă o viaţă normală dacă urmează tratamentul potrivit.

​Studiul este o premieră pentru România şi şi-a propus să evalueze modul în care societatea românească se raportează la pacienţii cu tulburări psihice şi de comportament (TPC).

Conform rezultatelor studiului, 2 din 3 români declară că au o relaţie directă sau indirectă cu bolile mintale:

• Aproximativ 20% dintre cei intervievaţi afirmă că au un cunoscut care suferă de o tulburare psihică şi de comportament şi cumulat, 28% indică aici un membru al familiei - rudă îndepărtată sau mai apropiată. 
• În acelaşi timp, 3,1% dintre români au spus că au fost diagnosticaţi la un moment dat cu o TPC. 

În vederea reintegrării în societate a persoanelor care suferă de tulburări psihice şi de comportament, este necesară alinierea legislaţiei astfel încât să poată fi asigurat accesul la tratament şi la serviciile sociale integrate oferite de comunitate. Tulburările psihice şi de comportament sunt percepute a fi mai grave sau la fel de grave decât majoritatea bolilor, cu excepţia cancerului, conform datelor studiului. În acelaşi timp, întrebaţi care sunt principalele TPC de care se tem cel mai mult, majoritatea românilor au indicat depresia, demenţa şi schizofrenia.

În privinţa distanţei sociale faţă de bolnavul cu TPC, rezultatele studiului arată că 68,9% nu ar fi de acord să locuiască împreună cu o persoană cu TPC, iar aproape 45% dintre cazuri românii nu ar accepta ca un pacient să le fie coleg de serviciu sau prieten. Mai mult decât atât, aproape 30% dintre respondenţi nu ar fi de acord să locuiască pe aceeaşi stradă cu o persoană care suferă de TPC.

În accepţiunea celor intervievaţi, îngrijirea unei persoane care suferă de o tulburare gravă (demenţă, schizofrenie, dependenţa de alcool şi de droguri) ar trebui realizată mai degrabă într-o instituţie specializată în tratarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală (55%), decât în familie, în timp ce pentru îngrijirea bolnavilor cu tulburări uşoare (depresie, anxietate) respondenţii apreciază că este suficient să primească îngrijire la domiciliu. 

Pe de altă parte, 78,9% dintre români apreciază că un pacient cu TPC poate să ducă o viaţă normală dacă urmează tratamentul potrivit.

„Pacienţii care suferă de tulburări psihice şi de comportament (TPC) îşi pot ţine boala sub control prin tratament adecvat. Opţiunile terapeutice actuale oferă pacienţilor independenţa necesară pentru a avea şansa la o viaţă normală. Este nevoie însă de alinierea legislaţiei şi implementarea întocmai a acesteia, astfel încât pacienţii care suferă de tulburări psihice şi de comportament să poată avea asigurat accesul la tratament şi la servicii sociale integrate. Integrarea activă în societate a pacienţilor care suferă de tulburări psihice şi de comportament este posibilă prin mecanisme de suport social”, spune Ştefan Bandol, preşedinte al Asociaţiei Aripi, care reprezintă pacienţii cu TPC din România.  

Aproape 29% dintre români apreciază că persoanele cu TPC sunt nevoite să se confrunte în principal cu reacţia societăţii şi peste 85% sunt de părere că persoanele diagnosticate cu astfel de afecţiuni sunt privite în general mai rău în societate: discriminare la locul de muncă, în relaţia cu băncile, cu sistemul educaţional, în sistemul de administraţie publică sau în sistemul medical.

„O abordare antistigma este absolut necesară. Colaborarea dintre profesioniştii din domeniul medical şi colegii din domeniul public, din companiile private, din ONG-uri şi în special din mass-media, electronică şi tipărită, s-a dovedit foarte eficace în proiectele anti-stigma. Sper ca România va dezvolta aceste proiecte în anii următori şi vă stau la dispoziţie pentru a fi unul dintre partenerii dumneavoastră”, a declarat Prof. Dr. Eliot Sorel, ambasador al campaniei “AntiStigma”. 

În ceea ce priveşte soluţionarea unor probleme legate de discriminarea pacienţilor cu TPC, profesioniştii din sistemul de sănătate au alocat cel mai important rol; apoi un rol important în modificarea percepţiei generale revine de asemenea şi organizaţiilor nonguvernamentale, reprezentanţilor mass-media, dar şi familiei celui afectat. 

Studiul a fost realizat de compania IMAS, în perioada 14 martie-1 aprilie 2017, pe o bază de 930 de respondenţi cu vârsta peste 18 ani. Interviurile au fost conduse telefonic, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), iar eroarea de eşantionare este de +/-3.2%.

Campania AntiStigma a fost lansată de Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale, în luna octombrie 2015, într-o dezbatere care a implicat toţi stakeholderii şi în cadrul căreia a fost prezentat şi dezbătut în premieră Raportul de ţară „Sănătate Mintală şi Integrare”, realizat de The Economist Intelligence Unit.