Fiţi vasluienii mei!

Deşi am oarecare pregătire în domeniu, am ezitat mult înainte de a mă băga şi eu în disputa gazelor de şist. Ştiu ce înseamnă o fisurare hidraulică şi mai ştiu că această tehnologie nu a apărut de ieri, de azi. Se aplică în industria extractivă de zeci de ani, inclusiv în România, pentru stimularea producţiei unor zăcăminte de petrol, împreună cu alte metode, cum ar fi de exemplu injecţia de apă, care nu e nici ea mai puţin poluantă.

Ce mă miră e că, în afară de datul cu părerea a tot felul de profani amatori de publicitate, nu am găsit nicăieri opinia unor specialişti de la Universitatea de Petrol şi Gaze, care ştiu cel mai bine ce e un şist, cum se acumulează gazele acolo şi în ce măsură fisurarea rocilor constituie un risc pentru mediu. E drept că, de obicei, oamenii de ştiinţă care se respectă nu se amestecă în gîlcevile lumeşti, nu caută să obţină vreun statut de vedetă TV.  N-o să-i vedeţi niciodată nici la Măruţă, nici pe Kanal D, nici la Românii au talent. Poate ar trebui să-i întrebe totuşi cineva, poate ar trebui să iasă ei înşişi din tăcere, ca să clarificăm în sfîrşit lucrurile, măcar din punct de vedere strict tehnic.

În urmă cu cîteva zile, am citit pe fluxul de ştiri al unei agenţii de presă că locuitorii din Pungeşti, judeţul Vaslui, au protestat împotriva începerii în zonă a lucrărilor de explorare de către compania Chevron. Mai precis, au blocat pentru cîteva ore drumul judeţean care duce către zona de amplasare a sondei de prospecţiune. Un protestatar nevricos a declarat reporterului că amplasarea sondei în preajma localităţii sale ar genera un dezastru ecologic - a văzut el pe internet nişte filme şi a înţeles ce înseamnă. Acuma, să mă ierte acel protestatar, vasluian ca şi mine, dacă te iei după tot ce vezi pe internet, din-nu-ştiu-ce-ori-ceva, mai ales dacă eşti nevricos, intri la o idee, după care ajungi în scurtă vreme la fandacsie, iar după aia cazi în ipohondrie. Pe urmă, fireşte, şi nimica mişcă. Am citat (aproximativ) din Caragiale fiindcă toată agitaţia asta are un aer caragialesc, seamănă cumva cu exaltarea republicanilor de la Ploieşti. Şi eu sunt vasluian, şi eu ar trebui să protestez, căci dacă se întîmplă o catastrofă ecologică la Pungeşti, apele poluate vor curge la vale pe rîul Racova pînă cînd vor ajunge în lacul de la Puşcaşi, unde vor omorî toţi peştii, şi acolo la Puşcaşi am rude care vor suferi.

Oameni care nu au noţiuni elementare de tehnologie a exploatării petrolului şi gazelor lansează în univers tot felul de avertismente apocaliptice, deşi e limpede că orice industrie - dar în primul rînd industria extractivă - prezintă riscuri la adresa mediului. Dacă ar vrea într-adevăr să protejeze mediul, vasluienii ar trebui să înceapă prin a bloca nu drumul judeţean, ci conducta care le aduce, de cîţiva ani, gazul metan în gospodărie. Să închidă robinetul. Urmaţi apoi de toţi consumatorii din ţară, ar pune astfel în dificultate furnizorii de gaze, care, nemaiavînd clienţi pentru gazul lor, ar da faliment şi nu ar mai arunca banii pe fisurări hidraulice periculoase. Am dat acest exemplu extrem pentru a face înţeles un lucru cît se poate de evident. Ca şi în cazul Roşia Montană, soluţia problemei nu e de a înceta orice activitate industrială pentru a conserva mediul, ci de a lua toate măsurile necesare pentru a reduce la minim aceste riscuri. Iar aici intervine rolul instituţiilor statului. Ei, abia aici au dreptate vasluienii mei! Bieţii oameni au învăţat de-a lungul anilor că, din păcate, nu se pot bizui pe instituţiile statului. De aceea ies în stradă, de aceea blochează drumul judeţean.

În urmă cu mai mulţi ani, mergeam deseori la Moineşti, unde sunt nişte izvoare de apă minerală foarte bune pentru afecţiunile digestive. Am tot mers şi am luat apă minerală de la Moineşti pînă în ziua cînd am constatat că avea gust şi miros de petrol. Ce se întîmplase? Probabil că, în urma injecţiilor de apă pentru stimularea zăcămintelor de petrol din zonă, izvorul fusese contaminat. Am sesizat Agenţia de Mediu din Bacău, le-am dus şi o probă de apă - degeaba! N-au luat nicio măsură, nu s-au dus măcar pînă acolo să vadă despre ce e vorba. De fapt, nu le păsa nici măcar cînd tot Bacăul mirosea mai rău ca un veceu, de la amoniacul scăpat din instalaţiile combinatului de îngrăşăminte chimice. Dădeau nişte comunicate ca să liniştească populaţia şi-i sfătuiau pe băcăuani să-şi pună batista la nas. Pe urmă, directorul de la Agenţia de Mediu a devenit salariat la combinatul de îngrăşăminte şi abia atunci am înţeles şi eu cum merg la noi treburile cu protecţia mediului  - şi cu asta toate nedumeririle s-au rezolvat.

Deci, dacă vasluienii mei ar trebui să protesteze - chiar îi îndemn să o facă! - ar trebui să protesteze în primul rînd împotriva instituţiilor statului şi a funcţionarilor acestora care nu-şi fac corect treaba. Împotriva autorităţilor locale corupte sau nepăsătoare, împotriva baronilor locali care împart funcţii de răspundere unor rude şi apropiaţi corupţi sau incompetenţi, pe criterii politice.

Fiţi vasluienii mei! Da, să protestăm! Dar nu împotriva folosirii apei în industrie şi nu după după filmele văzute pe internet, care, între noi fie vorba, de multe ori pot să fie contrafăcute.