Acordul de pace din Gaza: nesiguranță și speranță în ultimele zile până la Ramadan

Statele Unite fac ultimele eforturi, într-o cursă contra timp, pentru a încheia un acord de încetare a focului pentru 6 săptămâni în Gaza înainte de începerea Ramadanului. Eforturile au relevanță electorală și în alegerile prezidențiale americane, dar mai ales acumulează sprijinul și speranța atât din Israel, al familiilor care au ostatici în Fâșie ca și a palestinienilor care nu mai au acces la ajutoare și sunt masați în Rafaq, în sudul exclavei, presați de perspectiva unui atac general israelian. Eforturile vin și cu un test important al perspectivelor atât ale actualului guvern israelian de dreapta al lui Benjamin Netanyahu cât și a soluțiilor de ieșire din criză a palestinienilor, în măsura în care fiecare parte este un sprijin al unei soluții sau, din contra, o sursă de amenințare a unei încheieri a războiului.

Un acord care se naște cu greu

Potrivit ultimelor informații de la Washington, partea israeliană a acceptat “în mare”, sau “a acceptat mai mult sau mai puțin” propunerea de încetare a focului în Gaza, indică ofialii americani. Este vorba despre propunerea americană care vizează încetarea focului pentru măcar 6 săptămâni, în timpul Ramadanului, un acord care ar trebui să intre în vigoare până la 10 martie. Desigur, administrația Biden doește să își creeze un timp în care să poată construi în aceste 6 săptămâni o variantă de ieșire din război sustenabilă.

Acordul urmează să permită eliberarea ostaticililor, partea vulnerabilă, dar care să-i includă pe cei răniți, în vârstă și răniții, dar și femeile, civile sau militari. În contrapartidă, Israelul ar urma să elibereze palestinieni aflați în închisori la o rată estimată de 10 la 1, și să permită fluxul ajutoarelor umanitare în Fâșie. Dar acordul cadru are încă nenumărate hibe și zone neacoperite dintre cele pe care părțile le considerau inițial linii roșii. Partea israeliană a răspuns, în mare măsură, din cauza presiunilor internaționale, cu precădere cele americane, dar și pe fondul conștientizării costurilor prelungirii războiului în timpul Ramadanului, sărbătoarea sfântă a islamului care ar crea reacții dure a întregii lumi musulmane.

În schimb, Hamas-ul nu a putut să vină cu toate confirmările încă, în primul rând din cauza accesului dificil la liderii din Fâșie, hăituiți și urmăriți de forțele israeliene, care și-au propus să-i elimine, potrivit definiției victoriei complete annțată de către premierul Netanyahu. Pe de altă parte, timp de 12 ani au existat cel puțin 6 propuneri ale serviciilor de informații refuzate de către premierul Netanyahu, de eliminare a liderilor Hamas din Gaza, după cum dezvăluie fostul ministru al Apărării Ehud Barak într-un editorial din Foreign Affairs, indicând că Hamasul a fost protejat și utilizat de către conducerea israeliană până la atacul teribil din 7 octombrie.

Acordul, mediat de Egipt, Qatar și Statele Unite, se naște însă greu. Nici acțiunile militare continue, nici uciderea a peste 100 palestinieni care se grăbiseră să primească ajutoare, majoritatea împușcați, nu a ajutat acestui proces. De sâmbătă, 2 martie, negocierile speranței continuă la Cairo, cu negocieri prin intermediari, indirecte, între Hamas și Israel, care nu se vor afla în nici un moment în aceeași încăpere, tot așa cum s-a întâmplat anterior la Paris, sau la întâlnirile tehnice care au urmat la Doha.

În același timp, la Washington, vicepreședintele Kamala Harris și Jake Sullivan, consilierul pentru securitate al președintelui Biden, se vor întâlni cu Benny Gantz, membru al cabinetului de război din partea opoziției, în încercarea de a conveni urgența acordului privind ostaticii și încetarea temporară a focului, împreună cu extinderea semnificativă a fluxurilor de ajutoare în Gaza dată fiind situația dificilă din Fâșie. Vicepreședinta americană este implicată în planul de pace post-război iar luni, 4 martie, va avea în întâlnire și un dialog despre care mulți speculează că ar avea ca temă discutarea și a momentului potrivit pentru îndepărtarea guvernului Netanyahu, după cum o subliniază Ehud Barak, care susține chiar că acest moment ar fi venit deja.

De altfel, Statele Unite au anunțat o creștere a procedeelor de livrare a ajutorului umanitar în Gaza pe calea aerului și pe apă, după ce sâmbătă 2 martie, SUA și Iordania au lansat 66 încărcături de ajutor umanitar din avion care conțineau hrană și elemente de îmbrăcăminte și cazarmamente improvizate pentru populația rămasă fără locuințe și împinsă în sudul Fâșiei.

Fundamentele acordului care vine

Acordul discutat la Paris și Doha de către Qatar, Egipt, SUA, Israel și Hamas are la bază schimbul ostatici israelieni contra deținuți palestinieni, în trei etape succesive, concentrate azi în două etape, după negocieri în care partea israeliană a insistat ca soldații femei să aibă aceeași cotă și să fie incluse în schimbul inițial. În prizonierat ar rămâne doar militarii bărbați. Există însă teme sensibile care nu au fost soluționate și unde există încă diferențe: cota de schimb a ostaticililor versus prizonieri, ce tip de prizonieri sunt posibili a fi incluși în acord, retragerea completă sau nu a trupelor israeliene, tipul de intervenții pe care acestea îl pot face în Fâșie după momentul retragerii, revenirea sau nu a populației evacuate din nordul Fășiei la casele lor.

Un lucru unanim recunoscut este urgența nevoii de a încheia acest acord până la Ramadan. De altfel, chiar de vineri, 1 martie, președintele Biden a cerut încetarea imediată a focului. Cele două componente ale încetării focului, eliberarea ostaticilor din 7 octombrie și accesul populației palestiniene la ajutor umanitar, au fost evocate în timpul întâlnirii cu premierul italian Georgia Meloni. După discuțiile telefonice de joi, din ajun, cu reprezentanții din Qatar și Egipt, au fost punctate elementele de divergență tehnică de la Doha și care urmează a fi soluționate, probabil, la Cairo: numărul ostaticilor eliberați, rata de schimb ostatici contra deținuți din închisorile israeliene și gradul și libertatea de mișcare a armatei israeline, potrivit lui Majed al-Ansari, purtătorul de cuvânt al părții qatariote.

Hamas-ul cere un raport mai mare pentru femeile soldat, așa cum a făcut-o în perioada negocierii acordului în trei etape, vizând în final un schimb toți pentru toți, adică ostatici versus deținuți palestinieni. Până atunci, nu a fost satisfăcută încă cererea israeliană de a prezenta o listă completă a ostaticilor deținuți și a stării lor de sănătate, așteptată de către familii încă de la prima reuniune de la Paris. Partea egipteană, la rândul său, a anunțat punctele de divergență pe care le discută începând de sâmbătă. Ministrul egiptean de externe, Sameh Shkri, a spus de vineri că vizează o formula care să ducă la o încetare definitivă a focului, dacă pasul unu poate fi atins, amenințând cu reacții neprevăzute și greu de anticipat din partea statelor arabe și musulmane din întreaga lume.

Cele mai complicate teme de negociere sunt cota/numărul de palestinieni eliberați contra femei soldați – aceeași ca la ostaticii vulnerabili, cum o cere partea israeliană, sau una mai mare, cerută de Hamas, eliberarea unor prizonieri palestinieni imortanți, condamnați pentru terorism și având sentințe mai lungi de executat în acest schimb, retragerea forțelor israeliene, condițiile pentru încheierea permanentă a războiului și temele post-război. Basem Naim, șeful relațiilor politice și internaționale al Hamas, susține că distanța de parcurs este încă mare, partea palestiniană insistând că sunt ne-negociabile cererile sale vizând încetarea totală și nu parțială a focului pentru o pauză umanitară, retragerea totală a trupelor israeliene din Gaza și libertatea de mișcare a palestinienilor în exclavă.

Situația nesigură a ostaticilor din Gaza: utilizarea lor ca scuturi umane

La această oră, se estimează că în Gaza arm ai fi 99 de ostatici isralieni captivi, în viață și 31 alții care au murit. Dar accesul la răspunsul real și la situația tuturor este dificil de făcut de către reprezentanții Hamas de la Doha, atât timp cât nu au primit răspunsuri din Fâșie, și chiar aici există probleme în comunicațiile între diferitele miliții și între grupările Hamas din întreaga rețea. Discuția vizează între 35 și 40 de ostatici care ar intra într-un schimb 10:1 contra 400 palestinieni aflați în închisorile israeliene.

Nesiguranța în legătură cu viața celor circa 134 de ostatici rămași în Fâșie, vii sau morți, a făcut ca, în ultima perioadă să crească presiunea rudelor și a israelienilor solidari cu familiile ostaticilor împotriva Guvernului Netanyahu, considerat insensibil, pe de o parte, pe de altă parte periclitând prin acțiunile sale militare viața acestor ostatici. Ba chiar în unele cazuri, reproșurile vizează și respingerea de către partea israeliană a acordurilor de încetare a păcii contra ostatici. Astfel, familiile ostaticilor și cei care le susțin au organizat de miercuri, 28 februarie un mars de patru zile către Ierusalim pentru a cere premierului Benjamin Netanyahu eliberarea celor din prizonieratul Hamas în Gaza.

Marșul a început chiar de la locul unde se desfășura festivalul, lângă kibbutzul Re'im, acolo unde au fost uciși și răpiți sute de israelieni, și urma să se încheie sâmbătă la reședința oficială a premierului Netanyahu. Acesta a fost cel de-al doilea asemenea mars organizat de către Forumul Familiilor ostaticilor și celor dați dispăruți în urma răpirilor, la 7 octombrie, după atacul Hamas în sudul Israelului. Familiile au purtat portrete cu fotografii ale rudelor răpite sau dispărute, la 145 de zile după răpire. Rudele ostaticilor au o susținere majoră în societate, care cere demisia lui Netanyahu încă de la 7 octombrie, ca rezultat al responsabilității sale pentru atacul din sudul Israelului.

Problema fundamentală rămâne nesiguranța privind viața liderilor Hamas care par să păstreze un număr de ostatici de valoare în preajma lor, în principal militarii bărbați, pe care îi folosesc drept scuturi umane. În cursul negocierilor, s-a vorbit și despre o formulă de plecare în exil a unora dintre acești lideri contra eliberării ostaticilor păstrați drept scut și garanție de către aceștia. Dar o perspectivă realistă a unui asemenea târg este departe de a fi posibilă odată ce merge contra a cel puțin două dintre obiectivele fundamentale ale premierului israelian: eliberarea tuturor ostaticilor și distrugerea completă a Hamas.

Ecuația electorală în SUA și impactul în relațiile israeliano-americane

Situația acordului de încetare a focului și a viitoarei soluții de pace, ba chiar a acordului post-război are un impact major asupra situației electorale din Statele Unite, dar și asupra situației din Israel și a perspectivei declanșării alegerilor anticipate, cerută tot mai vocal de nenumărați actori non politici și politici. Astfel, în Statele Unite, Președintele Joe Biden are de parcurs o situație dificilă și la nuanță între susținerea israeliană, inclusiv prin veto, în Consiliul de Securitate, și a palstinienilor, cu precădere a civililor nevinovați și lipsiți de posibilitatea de acces la elementele fundamentale pentru a-și putea duce viața.

Astfel, chiar marți, 27 februarie, la alegerile primare din Michigan, chiar fără a avea un contracandidat viabil, președintele democrat a pierdut peste 100.000 de voturi în primare a alegătorilor democrați care au protestat votând neangajant împotriva președintelui Joe Biden. Acesta este rezultatul unor proteste a organizațiilor pro-palestiniene pentru susținerea Israelului cu dreptul de veto și cu armament și muniție. Casa Albă a reacționat subliniind că alegătorii americani ar trebui să înțeleagă faptul că Statele Unite nu pot obliga un stat suveran precum Israelul să adopte o măsură sau alta, ci o face singur și independent.

Grupurile pro-palestiniene americane cer un acord de încetare a focului permanent și încheierea ajutorului militar american pentru Israel dacă Guvernul Netanyahu nu-și schimbă cursul acțiunii politice. Totuși sondajele de opinie arată că Democrații sunt susținuți în mod egal de evreii americani și de susținătorii Israelului, pe de o parte, și de arabii americani și de grupurile pro-palestiniene, pe de alta. Astfel, în timp ce cetățenii americani sunt preocupați cu precădere de economie, migrație și dreptul de avort, 70% dintre evreii americani în susțin și votează pe democrați, majoritatea americanilor aprobând modul în care abordează situația din Gaza. Totuși avertismentul din Michigan nu-l bucură deloc pe Biden, care evaluează acum măsura în care părțile din conflict în Gaza sunt loiale eforturilor de încetare a focului și soluționare a conflictului.

Este și cazul speculațiilor legate de întâlnirea Harris-Gantz, dar și alte elemente merg în direcția evaluării măsurii în care premierul Netanyahu și Guvernul său sunt parte a soluției sau parte a problemei. Discuțiile și divergențele guvernului israelian actual cu Casa Albă sunt cunoscute, ca și tendința de a trage de timp pentru a se întâlni cu o nouă administrație Trump, poate mai deschisă spre soluția israeliană fără formula celor două state. Totuși această ambiguitate și amânare a unei formule acceptabile de soluție post-conflict nu este deloc văzută bine de către administrația americană. Și nu există nici o garanței că un Donald Trump care e autorul acordurilor Abraham va accepta ca efortul său să fie aruncat în aer de către administrația Netanyahu și guvernul său aliat cu extrema dreaptă și ultra-ortodoxă.

În egală măsură, conducerea politică a Hamas de la Doha, cu precădere Ismail Haniyeh, a anunțat miercuri, 28 februarie că va relativiza și flexibiliza poziția Hamas, subliniind că această flexibilitate e garanția evitării vărsării de sânge a sute de palestinieni. Deși insistă că Hamas e pregătită să continue confruntarea, flexibilitatea Hamas ar viza retragerea completă a armatei israeliene din Gaza și încheierea definitivă a războiului, condiții respinse ca iluzorii și inacceptabile de către premierul Netanyahu.

Totuși Hamas nu a livrat nici situația ostaticilor, nici nu a comunicat acordul măcar de principiu pentru încetarea focului în condițiile convenite, mai ales că liderul din Gaza, Yahya Sinwar, nu a comunicat deloc poziția sa în raport cu acordurile. În schimb, Hamas a cerut palestinienilor din Cisiordania să încalce interdicțiile israeliene și să mărșăluiască spre Moscheea Al Aqsa din Iarusalim în timpul Ramadanului. Cât și cine se va situa de partea păcii urmează să vedem în zilele următoare.