2023 – Tendințe și perspective în lumea justiției

Anul 2023 va aduce noi provocări în lumea justiției, dar cu precădere vom continua riscurile reprezentate de modul superficial în care este perceput dreptul și consecințele sale complexe, în afara lumii juridice.

FOTO Shutterstock

Anul 2023 va reprezenta primul an de implementare reală a unei noi filosofii în relația UE cu marile platforme precum Google, Amazon, Apple, Meta și Microsoft. A intrat în vigoare Regulamentul UE privind piețele digitale (Digital Markets Act - DMA), iar acesta vine cu reguli mai dure, chiar în contextul în care, în baza legislației de dreptul concurenței, s-au aplicat deja sancțiuni de miliarde de euro. DMA va intra în etapa crucială de punere în aplicare începând cu mai 2023.

Tot în 2023 Uniunea Europeană va adopta pachetul de propuneri legislative menit să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor. Acesta va viza, printre altele, un plafon la nivelul UE pentru plăţile în numerar, întregul sector al criptoactivelor, interzicerea portofelelor anonime de criptoactive, trasabilitatea transferurilor de criptoactive şi va permite prevenirea şi detectarea posibilei utilizări a acestora în scopuri de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.

În contextul continuării războiului în Ucraina de către regimul Putin, ne putem aștepta ca rolul EUROJUST să fie adaptat pentru a răspunde necesității de a păstra, analiza și stoca dovezile referitoare la genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crime conexe, iar gradul său de digitalizare va fi de asemenea augmentat. Se va discuta și despre extinderea prerogativelor Parchetului European, spre exemplu pentru a acoperi încălcări ale sancțiunilor impuse către state precum Rusia.

Pe lângă aceste noi consecințe juridice aduse de războiul din Ucraina, provocările existente aduse democrației, statului de drept și protecției fondurilor europene vor continua să existe, astfel că Uniunea Europeană va continua să folosească instrumentele existente pentru a garanta aceste principii. Suedia, care va prelua Președinția Consiliului UE din ianuarie 2023, are ca prioritate respectarea statului de drept.

Tranziția verde și cea digitală vor adapta de asemenea sistemul juridic european. Infracțiuni contra protecției mediului, combaterea defrișărilor și a practicilor ilegale poluante vor beneficia de reglementări mai clare. Din perspectivă digitală, va

continua valorificarea digitalizării în vederea facilitării și îmbunătățirii accesului cetățenilor la justiție în întreaga UE, dar și promovarea competențelor digitale în sectorul justiției. În timp, dincolo de 2023, preocuparea la nivelul UE se va muta spre utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în justiție.

Toate aceste evoluții își vor pune amprenta asupra sistemului juridic din România. Inițiativele privind digitalizarea sistemului de justiție vor aparține cu precădere mediului privat, societăților de avocatură, organismelor reprezentative din avocatură (UNBR), instanțelor cu inițiativă. Guvernul are prin PNRR ținte ambițioase de implementare a soluțiilor de digitalizare (ECRIS V, o aplicație „speech2text”, un soft de transcriere audio în text în timp real, upgade-ul tehnologic), însă sunt preconizate întârzieri cu privire la respectarea calendarului PNRR..

În România din 2023 continuă să existe pericolul ca legiuitorul să uite de faptul că dreptul este știința adevărului, a dreptății și a conviețuirii. Vom continua să beneficiem de legi multe, complicate, greu de aplicat și uneori motivate de populism. Vom avea regrete  și în 2023 dacă legiuitorul nu va trata dreptul ca pe o știință, va uita de garanțiile de independență sau să dea voce expertizei profesioniștilor din justiție, care fie că sunt avocați, judecători, procurori, consilieri juridici, practicieni în insolvență, executori judecătorești, notari au toți un scop comun, anume asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale persoanei. O să ne pară rău dacă o să continuăm să vedem un legiuitor care încearcă să rezolve probleme sociale cu supra legiferare.

Din nefericire, justiția din România o să continue să aibă un deficit de resursă umană, iar această realitate se va cunoaște prin procese mai lungi și printr-o îngreunare a accesului la justiție. România va continua să aibă una dintre cele mai mari economii subterane (informal economy) din UE, cel mai ridicat nivel al corupţiei din sectorul public prin prisma percepției cetățeanului și cel mai mare număr de decese ca urmare a încălcării prevederilor care vizează circulația rutieră.

Dacă ne uităm strict la ce infracțiuni am putea observa cu precădere în 2023, ne vor îngrijora în special criminalitatea informatică (cu precădere ramsomware, deepfake in social media, furtul de identitate, atacuri asupra tehnologiei non-tradiționale cum ar fi mașinile smart, atacuri asupra infrastructurii, atacuri organizate de state, tipul de “Frankenstein Fraud” care presupune crearea unei identități inventate folosind deepfake îmbinat cu informațiile reale ale unei persoane), corupție, criminalitatea organizată, traficul de droguri, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, furtul din categoria infracţiuni contra patrimoniului, violența în familie și loviri și alte violențe din categoria infracțiunilor contra persoanei. În condițiile acestor provocări, ar fi necesar să se introducă garanții adecvate pentru drepturile fundamentale ale persoanei, dar și pentru independența avocatului și magistratului.

Prin urmare, pentru a preveni sau pentru a face față acestor previziuni, îmi doresc ca în 2023 să ne încredem, fără rezerve, în specialiștii dreptului. Dreptul este o știință cu legi clare, cu proceduri tehnice, dar și cu substanță socială, care are în răspundere soarta drepturilor noastre, a instituțiilor și a statelor întregi.