Hornarii profesionişti din România au ajuns să se şcolească în străinătate. Statul român nu le recunoaşte importanţa

Meseria de hornar este o meserie care implică o mare responsabilitate. Un coşar profesionist nu vine pe bicicletă şi când pleacă nu lasă o simplă chitanţă. Mircea Bălşoianu este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai căutaţi maeştri coşari din România.

Mircea Bălşoianu este preşedintele Asociaţiei Hornarilor, Constructorilor de Coşuri de Fum şi Şeminee din România. Este reghinean şi a pornit la drum în această meserie în anul 2004. Consideră că are una dintre cele mai nobile meserii şi ştie că deşi munca lui pare simplă din exterior, de fapt implică o mare responsabilitate. O compară chiar cu munca unei femei în casă, o muncă, ce spune el, nu se vede când se face, dar care se vede atunci când nu este făcută.

Mircea Bălşoianu s-a şcolit la Asociaţia şi Şcoala Breslei Coşarilor din Italia, iar din 2009 are cel mai înalt titlu în domeniu: „maestru coşar”

Când vine vorba despre diplomele adunate de-a lungul timpului şi despre pregătirea lui în domeniu, Mircea Bălşoianu zâmbeşte uşor şi îşi aminteşte de întrebările unui amic.

 „Da…mă faceţi să zâmbesc. Zâmbesc pentru că un coleg de-al meu nu întelegea de ce în sediul Academiei Prohornar am pus pe hota de la şemineu numai diploma de Maestru Coşar, care înseamnă maxim de pregătire în domeniu. Am şi uitat numărul diplomelor/certificatelor obţinute. La sugestia colegului mi-am cumpărat ramele, vreo 10 la număr, dar…surpriză! De fapt sunt vreo 40 şi nici azi nu sunt puse toate în ramă. Revenind la pregătirea de Maestru Cosar, şcolarizarea mea a fost făcuta în Italia la ANFUS-FUSPA, adică Asociaţia şi Şcoala Breslei Coşarilor din Italia. Din aprilie 2009 sunt Maestru Coşar. Asta nu înseamnă că m-am oprit din a mă pregăti profesional. În fiecare an am cel puţin 4-5 şcolarizari în afara ţării” spune Mircea Bălşoianu, maestru coşar ASFOCH

Maestrul coşar spune că în acest domeniu totul se schimbă foarte repede şi se referiră la uneltele şi la generatoarele de căldură - sobe, şeminee, termoşeminee, cazane cu combustibil solid, sobiţe şi centrale pe pelet, biomasa etc. Acestea trebuie întreţinute odată cu verificarea/curăţarea coşurilor de fum prin proceduri specifice.

În luna decembrie, maestrul coşar Mircea Bălşoianu va pleca în California, la o nouă pregătire – pentru specializarea de şeminee deschise

„În 20 decembrie voi pleca în California/Livermore unde voi avea un schimb de experienţă pe şeminee deschise cu Maestrul Coşar Charlie Dunn. Şemineele deschise sunt un punct mai sensibil la mine şi îmi doream demult să mă specializez şi pe acest segment. Sper, în 6 ianuarie când voi reveni în ţară să pot spune că mi-am atins obiectivul. Ca să poţi lucra la acest nivel nu este suficient să te rezumi la coşerit, trebuie să ai cunoştinţe temeinice în sobe, şeminee, coşuri de fum etc” explică Mircea Bălşoianu maestru coşar ASFOCH 

Cei care îşi doresc să devină hornari au de trecut peste mai multe obstacole, iar subiectul este mai sensibil, spune maestrul coşar. Mircea Bălşoianu crede că ceea ce oferă statul român celor care vor o astfel de meserie este o mare dezamăgire.

„Coşarul tradiţional şcolit de statul român nu poate face faţă cerinţelor pieţei”

„Dacă ne gândim la ce oferă statul român astăzi, pentru mine este o mare dezamăgire. Avem un standard ocupaţional total depăşit! Este la nivelul anilor 1970! Aceşti coşari tradiţionali, şcoliţi de statul român, nu au cum să facă faţă cerinţelor de pe piaţă, dar prefer să nu intru în amănunte şi să mă rezum strict la ceea ce facem noi în Asociaţia Profesională ASFOCH şi la Academia ProHornar” completează maestrul coşar.

ASFOCH este membră cu drepturi depline în Federaţia Europeană a Maeştrilor Coşari ESCHFOE, federaţie care prin statut, are o programă de pregătire profesională la nivel de federaţie. Pregătirea este continuă şi se realizează pe trei nivele: ucenic – calfă - maestru, cu proceduri şi competenţe ASFOCH specifice pe fiecare nivel de pregătire. Peste tot în Europa şi în Statele Unite pregătirea coşarilor se face de către Asociaţiile Profesionale în domeniu.

„Aşa cum bine ştim, nu toţi pot atinge nivelul maxim. Este ca şi în viaţa de zi cu zi - unii rămân cu 10 clase, alţii cu 12, cu sau fără bacalaureat, iar cei care îşi dau interesul şi doresc să continue studiile ajung să facă o facultate. Aşa este şi la noi. Nu toţi ajung Maeştrii. Fiecare este liber să hotărască mai exact cât investeşte în propria educaţie. Oricum şi cei care sunt maeştri, dacă nu continuă pregătirea nu au cum să ţină pasul cu schimbările, motiv pentru care eu şi astăzi investesc încă în educaţia mea şi evident să transmit mai departe cursanţilor din ASFOCH informaţiile dobândite”. 

Din 2007, de când funcţionează ASFOCH în România sunt peste 1000 de coşari români instruiţi şi 46 din Republica Moldova. Din păcate nu toţi au ajuns să profeseze. Cei care sunt promovaţi pe www.asfoch.ro sunt numai cei care îndeplinesc condiţiile din regulamentul de autorizare.

„Piaţa ne cerne, iar cei serioşi rămân întotdeauna în picioare”

„Una este să faci o minimă şcolarizare şi alta este să ai dotare şi proceduri specifice pentru a face faţă oricărei situaţii din piaţă. Cât este de bănoasă? Depinde la ce ne rezumăm,  ce ne fixăm ca obiective, cât de departe vrem să ajungem din punct de vedere profesional, cât reinvestim în dotare, imagine, educaţie, care ne sunt valorile la un moment dat. Eu le recomand tuturor să aibă răbdare un an minimum. În prestări servicii întotdeauna va fi de lucru! Piaţa ne cerne, iar cei serioşi întotdeauna rămân în picioare” mai spune Mircea Bălşoianu, maestru coşar.

Coşarii profesionişti sunt puţini în România, iar dacă cei tradiţionali pot elibera chiar şi 100 de chitanţe pe zi, la tot atâtea locuinţe, cei profesionişti ajung la doar 6-8 case într-o zi.

„Coşari traditionali bănuiesc că sunt destul de mulţi, iar din păcate în special în mediu rural se plimbă pe la case şi eliberează chitanţe pe bandă rulantă. Un coşar tradiţional ajunge să elibereze aşa-zise documente şi la un număr de 100 de case într-o zi, în condiţiile în care un coşar profesionist, respectând proceduri specifice poate interveni la 6-8 case maxim într-o zi plină. Dacă coşarii tradiţionali investesc 50 de lei în această meserie şi eventual folosesc o bicicletă, profesioniştii investesc câteva mii de lei şi se deplasează cu o maşina echipată corespunzator” spune maestrul coşar.

Legenda coşarului: dacă te întâlneşti pe drum cu un coşar o să ai noroc

Cosarul reprezintă un simbol al norocului, o ştim cu toţii. Maestrul coşar Mircea Bălşoianu spune că un coşar prin însăşi munca lui aduce noroc în casele oamenilor,  iar acolo unde ajunge coşarul profesionist creşte siguranţa. Rolul coşarului nu este numai de a curaţa coşuri de fum. El este şi consultant, pentru că, spune maestrul, coşarul face şi muncă de informare cu clienţii la care intervine, iar de cele mai multe ori se creează o legătură pe termen lung.

„Încet, încet şi noi românii ne schimbăm mentalitatea. Aşa cum avem medicul în care avem încredere, aşa avem şi hornarul pe care-l sunăm atunci când considerăm că ceva nu este în regulă. Încet, încet ne aliniem la statutul coşarului din alte ţări. De unde vine norocul? Legenda spune că prin secolul 17, la nunta unui cunoscut rege, la un moment dat trasura mirilor nu a mai putut fi controlată şi caii au început să fugă. Evident se putea întampla o nenorocire. Din toată mulţimea prezentă atunci, un coşar a fost cel care a avut curajul să intevină şi a oprit caii cu trasura. Până s-au dezmeticit regele şi regina, acesta dispăruse, iar regele a dat un decret care spunea că, coşarul este un simbol al norocului şi poate purta pe cap pălaria nobililor, adică ,,cilindrul” joben cum spunem noi românii, după numele celui care a importat în România pentru prima dată pălăria nobililor. Ca o paranteza, acum mă întelegeţi de ce vă spuneam că meseria mea este o meserie nobilă?” completează Mircea Bălşoianu.

Când chemăm coşarul? La începutul sezonului rece sau la finalul lui?

Legea spune că trebuie să avem hornul curăţat înaintea sezonului rece. Coşarul vine însă cu o precizare.

„După lege ar trebui să chemăm coşarul înainte de intrarea în sezolul rece, dar după mine, maestru coşar, spun ferm, că la ieşirea din sezonul rece! De ce? Pentru că dacă coşarul profesionist, respectând procedurile şi în afară de curaţare face şi inspecţia sau verificarea întregului sistem de evacuare a gazelor fierbinţi şi a fumului, lucrurile care sunt neconforme se pot corecta/completa/schimba atunci când vremea o permite! De cele mai multe ori când este prea rece, nu poti aduce îmbunătăţiri” precizează maestrul coşar Mircea Băşlsoianu

Costurile pentru curăţarea hornului depind de complexitatea lucrării, distanţa până la destinaţie, înălţime, diametru, tip de combustibil folosit, amplasarea coşului de fum, a generatorului de căldura, protecţia faţă de bunurile proprietarului în timpul intervenţiei şi gradul de încercare/blocare a coşului de fum.

„Referitor la costuri, în condiţiile în care lucrezi perfect legal, adică munca o faci documentat atât ca informare către client cât şi din punct de vedere fiscal, plata impozite etc, tarifele pot pleaca de la un minim de 50 lei pentru o verificare simpla, până la 1000 euro în cazul meu la intervenţie la un coş de fum de 60 de metri liniari pe verticală şi canalul colector 8 ml pe orizontală, lucrare la 400 km distanţă numai dus şi s-a lucrat 4 zile. Sunt situaţii şi situaţii, iar fiecare îşi face analiza proprie a costurilor”

În ceea ce priveşte reglementarea meseriei de coşar, potrivit maestrului coşar, ce oferă ţara noastră este complet depăşit. Membrii ASFOCH prin Academia Prohornar se pregătesc, aşadar după o programă a Federaţiei europene ESCHFOE. Pregătirea lor înseamnă şi informarea corectă a beneficiarului despre funcţionarea sistemelor în condiţii de siguranţă.