Piesele din metal sub formă de vârf de săgeată care se foloseau în locul banilor în urmă cu mii de ani. Care au fost primele monede din România
0Piese din metal sub forma vârfului de săgeată sau sub formă de delfin era folosite în urmă cu mii de ani pe teritoriul actual al ţării noastre, în locul banilor.
Primele monede de formă circulară, cu o greutate controlată şi garantată de o autoritate statală, au apărut în urmă cu circa 2.600 de ani în Lidia, un regat din Asia Mică (Turcia de astăzi). Pe teritoriul acestei provinicii erau exploatate minereuri de aur şi argint. Părintele istoriei, Herodot. povestea că bogăţia regelui lidian Cresus, a cărui sursă principală erau minele de metal preţios, a rămas legendară.
„De va fi fost într-adevăr Regele Cresus cel care a inventat prima monedă nu se ştie, cert este că din aceeaşi perioadă provin emisiunile din electrum (aur nativ care conţine o mare cantitate de argint) ale oraşului grecesc Cyzic (Turcia de astăzi), care au fost utilizate pe scară largă, ajungând şi pe teritoriul ţării noastre, la Histria“, se arată într-un articolul „Semnele premonetare, precursorii monedei“ de pe site-ul Băncii Naţionale a României (B.N.R.). În anul 1955, la Histria, a fost descoperită cea mai veche monedă descoperită în România. Este vorba de „hekte din electrum, Cyzic“ din secolul VI a. Chr.
Piese din cupru şi metal preţios, sub formă de lingouri, folosite în locul banilor
Înainte de apariţia banilor, existau diferite mijloacelor de schimb, care înlocuiau monedele. Valoarea acestor mijloace era diferită, în funcţie de anumite calităţi.
„În urmă cu patru mii de ani, în Orientul Mijlociu, societăţile avansate sumeriene şi babiloniene au trecut de la schimburile în natură, la plata serviciilor şi a mărfurilor prin intermediul unor piese din cupru sau metal preţios, unele sub formă de lingouri. Aceste obiecte aveau un mare avantaj: nu erau perisabile şi erau uşor transportabile. Una dintre cele mai vechi legi din lume, Codul lui Hamurabi, apărut în urmă cu peste 3.760 de ani, arată că societatea babiloniană era obişnuită cu activităţile financiare şi noţiunea de bani, chiar dacă într-o formă primitivă, premonetară. Dezvoltarea comerţului la distanţă a impus diversificarea formelor premonetare din cupru, argint şi electrum în Orientul Mijlociu şi Europa“,
se mai arată în articolul „Semnele premonetare, precursorii monedei“.
Tezaurul de la Perşinari, o dovadă a folosirii banilor primitivi pe teritoriul României
Cercetările arheologice arată că şi pe teritoriul ţării noastre au fost utilizaţi bani primitivi încă din anii 1500-1400 î. Chr. Mărturie în acest sens stă tezaurul descoperit în anul 1962 la Perşinari, judeţul Dâmboviţa, format din piese din aur, în formă de pumnal.
„În anul 1963, 11 piese din tezaur au fost aduse de către autorităţile vremii la filiala din Târgovişte a Băncii Naţionale a României şi apoi trimise la sediul central, cu recomandarea de a fi topite. Intrigat de forma neobişnuită a pieselor din aur, Ion M. Brutus, director al Direcţiei Metale Preţioase a amânat topirea pieselor şi a solicitat opinia renumitului numismat Octavian Iliescu, cercetător la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, în acea perioadă. Astfel, prin colaborarea specialiştilor celor două instituţii, această spectaculoasă descoperire a fost salvată şi ulterior prezentată publicului din ţară, în anul 1964, la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române. Tezaurul a fost admirat pentru prima dată de publicul din străinătate în cadrul unei mari expoziţii cu tema Tezaure de artă veche din România, organizată în anii 1970-1971 la Paris, Stockholm, Göteborg şi Londra de către Oficiul pentru Organizarea Expoziţiilor. La întoarcerea în ţară, tezaurul de la Perşinari a fost împrumutat Muzeului Naţional de Istorie a României în a cărui expoziţie se află şi astăzi“, se mai prezintă în articolul „Semnele premonetare, precursorii monedei“.
În urmă cu peste 2.700 de ani, întemeierea oraşelor greceşti pe litoralul Mării Negre şi creşterea volumului schimburilor cu populaţia locală au determinat apariţia pe scară largă a unor semne premonetare din bronz. Aceşti precursori ai monedei, de forme diferite, erau produşi prin turnare în cetăţile greceşti, fiind destinaţi facilitării relaţiilor comerciale.
Primele monede din România au fost emise la Histria
Cel mai răspândit semn premonetar din bronz utilizat în ţara noastră, în urmă cu 2.600 de ani, a fost vârful de săgeată, numit astfel după forma sa. Tezaure compuse din sute de vârfuri de săgeţi au fost scoase la lumină în Dobrogea, arătând rolul economic pe care îl aveau semnele monetare de acest tip.
Mai rar întâlnit şi mai puţin cunoscut este delfinul a cărui formă aminteşte de rolul important pe care îl are Marea Neagră pentru comunităţile locale şi negustorii greci stabiliţi în zona litoralului. Din aceeaşi categorie a semnelor premonetare face parte şi arcul cu săgeată în miniatură.
Producerea şi utilizarea semnelor premonetare a încetat după apariţia primelor monede emise pe teritoriul ţării noastre de către oraşul grecesc Istros (Histria), în urmă cu două milenii şi jumătate.