FOTO Parcul Central din Târgu Jiu, „înălţat“ de geniul lui Brâncuşi

Parcul Central «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu reprezintă una dintre principalele atracţii ale reşedinţei judeţului Gorj, pentru că aici se găsesc cea mai mare parte a operelor de artă realizate de marele sculptor în oraşul care este străbătut de râul Jiu: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului.

Aproape orice turist care ajunge în Târgu Jiu se opreşte, inevitabil, în Parcul Central. În zilele se sâmbătă şi duminică, strada din faţa parcului este plină de autocare cu turişti veniţi din toată ţara. Punctul de greutate al parcului îl reprezintă operele realizate de Constantin Brâncuşi, care pot fi văzute în toată lumea prin intermediul camerelor video montate şi care transmit imagini live prin intermediul site-lui oficial al Centrului de Artă Constantin Brâncuşi. Parcul Central mai reprezintă locul unde cresc o serie de plante şi arbori deosebiţi, cum ar fi sequoia. În grădina publică a oraşului se mai găseşte un loc de joacă pentru copii şi un mic parc de distracţii, terase şi chiar o mini grădină zoologică. De asemenea, aleile acoperite de arbori seculari sunt foarte căutate pe timpul verii, pentru că temperatura scade cam cu zece grade Celsius. De asemenea, digul special amenajat al lacului de acumulare de pe râul Jiu reprezintă un loc de promenadă pentru tineri. Podul vechi unde s-au dus luptele din primul război mondial face legătura cu o insuliţă, care a fost amenajată, de asemenea, în parc. 

Istoria Parcului Central

Primele informaţii despre înfiinţarea şi amenajarea parcului, care a fost denumit la început Grădina Publică «Belvedere», găsim în lucrarea «Istoria Târgu-Jiului», elaborată în anul 1905 de către Alexandru Ştefulescu. Astfel, primul proiect al parcului a fost întocmit în anul 1852, iar un an mai târziu, primarul din vremea respectivă, Nae Măldărescu, dispune refacerea proiectului, de acest lucru ocupându-se serdarul D. Pleşoianu.  Lucrările de amenajare au început în anul 1856. Mai târziu, prefectul judeţului, Ioan Călinescu şi noul primar al oraşului, Constantin Stanciovici, au decis tăierea aninilor şi plantarea în locul lor de tei, precum şi construirea unei clădiri pentru funcţionarea unui bufet.  În parc se intra printr-o poartă cu inscripţia «Belvedere-Ştirbei». Aurel Diacopnovici, fost inginer-şef al judeţului Gorj şi unul dintre fondatorii Muzeului Gorjului, a avut un rol important la înfrumuseţarea Grădinii Publice, care a devenit principalul loc de promenadă al oraşului. Lângă parc a fost construit un pod peste râul Jiu, unde, la 14 octombrie 1916, locuitorii oraşului au luptat cu forţele germane, pentru a-şi apăra localitatea.

Operele brâncuşiene au fost inaugurate în anul 1938

În mod evident, cea mai mare însemnătate pentru parcul din Târgu Jiu a fost amplasarea ansamblului sculptural brâncuşian. În vara anului 1936, Constantin Brâncuşi a făcut o vizită la reşedinţa familiei primului ministru Gheorghe Tătărăscu, din localitatea Poiana, de lângă Rovinari, ocazie cu care i-a prezentat soţiei marelui om de stat ansamblul pe care dorea să-l realizeze la Târgu Jiu, în onoarea soldaţilor români căzuţi în luptele din primul război mondial. Masa Tăcerii este amplasată lângă râul Jiu. Ansamblul gândit de genialul sculptor continuă cu Aleea Scaunelor, care traversează parcul până la Poarta Sărutului, operă de artă renumită ce se află chiar la intrarea în parc. Aleea este formată din 30 de scaune, aşezate în mod egal de-o parte şi de alta. Ansamblul monumental a fost inaugurat 27 octombrie 1938, în prezenţa lui Brâncuşi, cu prilejul comemorării luptelor de la podul Jiului.