Imagini de poveste cu Ialomiţa interbelică: pustiul fără margini a devenit o zonă cu aşezări frumoase şi ţărani gospodari

Portretul României interbelice ne dezvăluie un Bărăgan cu aşezări frumoase, cu oameni gospodari, care păstrau tradiţiile. Nu mai era un pustiu fără margini descris de Odobescu.

Judeţul Ialomiţa avea, după rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei din 1930, un număr de 295.500 locuitori.

O frumoasă descriere a Ialomiţei în perioada interbelică ne-o oferă site-ul România Interbelică. Iată cât de frumos se vorbeşte despre oamenii acestor ţinuturi.

Bărăganul, câmpia ce cuprinde în întregime judeţul Ialomiţa, a fost întotdeauna locul de transhumanţă către bălţile Ialomiţei şi Brăilei şi Dobrogea a oierilor braşoveni sau făgărăşeni.

Drumul călca odinioară partea de sus a judeţului, trecând prin « Cetatea de Floci » - locul unde oierii îşi valorificau lâna. Aceste transhumanţe deveneau de multe ori popasuri mai îndelungi şi statorniciri în aşezări de sate.

Bărăganul pe care Odobescu, în al său « Pseudokinegeticos » ni-l descrie ca pe un pustiu fără margini, s-a îmbogăţit între timp cu aşezări rurale mari, frumoase şi bine gospodărite, înşirate în bună parte pe malurile Ialomiţei.

La săniuş Colecţia Costică Acsinte

Au venit aci români alcătuind sate numeroase. Regiunea s-a îmbogăţit în drumuri de fier şi în şosele şi iată că din pustiul de odinioară a răsărit câmpia mănoasă de azi prin perseverenţa muncii omeneşti.
Bărăganul, culcat la miazăzi şi răsărit pe luxura bălţilor, înspre miazănoapte e un covor întins, colorat de verde de toate nuanţele, ţesut de mâna dibace a ţăranului ialomiţean.

Firea acestuia e liniştită, şi uşor predispusă la visare. Căutătorii de folclor au aflat aici o specifică reprezentare a cântecului şi versului câmpiei.

Altfel, ţăranul ialomiţean e un harnic şi inteligent plugar, iar cel din bălţi, iscusit crescător de vite sau pescar. Îmbrăcat în haine de târg – afară de colonistul care-şi menţine încă portul lui de origină - are faţa arsă şi suptă de asprimea vânturilor.

Taur de prăsilă Colecţia Costică Acsinte

Nuntă Colecţia Costică Acsinte

Căruţă cu coviltir Colecţia Costică Acsinte

Vă mai recomandăm:

Slobozia: „Micul Peleş“ din Bărăgan, lăsat în paragină