Sibiu: Elena Stancu, poştăriţă timp de douăzeci de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sibiu: Elena Stancu, poştăriţă timp de douăzeci de ani

Pentru că merge şi prin foc să ducă cu bine corespondenţa sibienilor, sibianca Elena Stancu este unul dintre cei mai apreciaţi factori poştali.

Pe vânt, pe ploaie, viscol ori călduri toride, îşi desfăşoară activitatea cu aceeaşi consecvenţă şi devotament de două decenii. Cu geanta plină de vreo douăzeci de kilograme de corespondenţă, ziare ori pliante cu reclamă, Elena Stancu face zilnic mulţi kilometri pe străzile oraşului Sibiu. Este factor poştal şi lucrează la Oficiul Judeţean de Poşta Română Sibiu din februarie 1990. „A fost foarte greu la început, după trei zile am zis că nu mă mai duc. Am început să plâng iar soţul meu mi-a zis «Eu nu te-am trimis!». Atunci m-am ambiţionat şi m-am dus şi a patra zi la lucru, am zis să încerc din nou. Şi au trecut douăzeci de ani de atunci. Trebuie să ai răbdare şi să-i înţelegi pe toţi, că fiecare are o durere“, povesteşte Elena Stancu.

A fost frezor aproape un deceniu
Înainte de a fi poştăriţă, Elena Stancu a lucrat nouă ani ca frezor. „Era muncă de bărbat, dar asta a fost. Dacă nu mi-a plăcut altceva...“, spune femeia. A renunţat pentru cinci ani la serviciu ca să-şi crească copiii, considerând că nimeni nu poate face această muncă mai bine ca o mamă, şi postul de factor poştal l-a găsit fix când s-a hotărât să înceapă munca. „Eu aş fi stat acasă cu copiii în continuare, dar nu ne ajungeau banii, erau deja trei copii. Nu pleci la lucru doar de dragul de a pleca, mai pleci şi de nevoie“, conchide poştăriţa. S-a acomodat cu lucrul la poştă, cu sectorul pe care-l are şi cu drumul pe care zilnic îl ia la picior. Intemperiile atmosferice sunt singurele cu care nu se prea împacă. „Vremea urâtă este cel mai mare duşman, cum a fost şi ploaia de marţi. M-am dus acasă să mă schimb, că nu mai puteam. Intri în case la oameni şi nu poţi să te duci ud leoarcă“, explică Elena Stancu. Culmea, greutatea genţii nu o deranjează şi nu ar vrea să aibă bicicletă ca să ducă corespondenţa pe două roţi. Asta nu pentru că nu i-ar plăcea, ci pentru că nu ştie să meargă pe bicicletă. „Nu am mers niciodată pe bicicletă, nu ştiu să merg. Ce-ar fi să mă mai apuc acum, la bătrâneţe“, declară scurt poştăriţa.

Colectivul e partea cea mai bună a jobului

Şi îi place munca pe care o face. Nu prea ştie să explice de ce, dar îi place. Îşi doreşte să fie sănătoasă ca să poată continua lucrul şi speră să iasă la pensie de la Oficiul Poştal. Dar, în afară de ziua de salariu, care-s satisfacţiile muncii? „Ambianţa de la lucru este cea mai mare satisfacţie a mea. Colectivul de colegi este cea mai bună parte a meseriei. Este plăcut când vezi că toţi, de la colegi până la şefi, îţi vorbesc frumos“, subliniază Elena cu o voce sigură. Greutăţile de altă dată au trecut. Acum este mai bine, sunt mai multe persoane încadrate ca factori poştali şi s-a împărţit munca. Aşa s-a redus şi numărul de kilograme care se agaţă în fiecare zi de lucru de umerii Elenei.

Ce-i place
„Mie-mi place la bucătărie, gătesc de când eram fată. Sarmalele, cozonacul şi gogoşile simple sunt preferatele mele. Înainte citeam foarte mult, cărţi de dragoste în special. Acum nu mai am timp, ori am îmbătrânit, ori nu ştiu ce s-a întâmplat. Stau cărţile pe noptieră şi nu le mai deschid“, povesteşte Elena Stancu.

Ce nu-i place
„Nu-mi place politica şi nici emisiunile politice de la televizor. Că şi-au făcut averi pe spinările noastre. Ce bogaţi sunt politicienii, noi parcă am dormit toată viaţa şi nu am muncit nimic. Astea mă dor, dar n-ai ce face, că noi suntem mici“, încheie poştăriţa.

Întrebări şi răspunsuri
Unde altundeva v-ar plăcea să trăiţi?

Ce întrebare... Nu m-am gândit niciodată. Ca la căsuţa noastră nu e nicăieri. Totuşi mi-a plăcut mult zona Argeşului, spre munte, pe la Robaia, părţile ălea. Şi noi avem munţi aici, dar parcă acolo frumos au mai arătat.

Petreceţi mult timp cu nepoţii?
Doar când vin pe la mine, pentru că ei locuiesc în altă parte. Dar atât mă joc cu ei, sunt sufletul meu.

Îşi mai trimit oamenii felicitări prin poştă?
Da, felicitările încă fac parte din corespondenţă. Chiar dacă cea mai mare parte sunt facturi de la gaz, electricitate sau plicuri de la bănci.

Profil
Născută:
20 mai 1958, Drăgăşani
Studii: Şcoala de Factori Poştali
Familie: Văduvă, are patru copii şi trei nepoţi