Falimentul bate la porţile „Împărăţiei vinului" din Prahova

După aproape 50 de ani de funcţionare, Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, riscă să îşi închidă porţile. Din cauza lipsei fondurilor, proiectele de cercetare au stagnat, iar banii au juns cu greu pentru producţie.

Situaţie dramatică pentru cercetătorii şi laboranţii de la institutul din Valea Călugărească. După o viaţă de muncă, dedicată creării de soiuri unice de vin, medaliate în competiţiile de profil, cu toţii se pregătesc să intre în şomaj.

Aproape 150 de milioane de lei a alocat Ministerul Agriculturii, în 2009 şi 2010, pentru cercetarea viticolă. Nici un leu nu a ajuns însă la Valea Călugărească. Proiectele de cercetare au stagnat din cauza lipsei fondurilor. Abia s-au mai putut achiziţiona substanţele absolut necesare procesului de producţie şi filtrare a vinurilor produse la Valea Călugărească.

Vânzări slabe

Conducerea intitutului se zbate de câţiva ani să ţină pe linia de plutire cercetarea şi producţia. Din păcate, vânzările de vin, deşi de o calitate recunoscută, au scăzut în fiecare an. Oamenii îşi amintesc cu nostalgie perioada de glorie a institutului, acum vreo 20 de ani. Numai la export plecau peste patru milioane de litri, în fiecare an, şi tot cam atât se vindea pe piaţa internă. Acum, maximum 30.000 de litri de vin mai ies pe poarta institutului. Export nu s-a mai făcut de ani de zile.

Aurelia Tudorache, este cercetător şi conduce laboratorul de enologie. Lucrează de aproape 30 de ani aici şi a reuşit să contribuie la crearea unor soiuri unice de vin, cum ar fi negrul aromat, rozul românesc sau purpuriul. Se gândeşte cu tristeţe ce va face după ce se va închide institutul. „E păcat, că un domeniu care a adus prestigiu României şi din care se pot scoate bani, a fost abandonat. Nu e posibil să nu aloci bani şi să laşi pe drumuri oameni care şi-au dedicat viaţa ştiinţei de a face vin. Am 53 de ani şi de când am terminat facultatea lucrez în institut", ne-a mărturisit Aurelia Tudorache.

Scăderea vânzărilor a făcut ca magazia intitutului să fie ticsită cu sticle de cabernet, merlot, fetească neagră sau pinot gris. Şi vinoteca de colecţie, cu vinuri care au şi 37 de ani este plină iar cumpărătorii sunt tot mai rari. „Situaţia e mai mult decât dramatică. Bani nu au mai venit de doi ani la intitut, vânzările merg greu şi abia facem rost de bani de salarii. Se pierde o tradiţie de ani de zile şi o muncă a acestor oameni care şi-au dedicat viaţa cercetării viticole", susţine directorul Adrian Şerdinescu.

Loviţi şi de îngheţ şi grindină

 Nu doar lipsa banilor a afectat grav activitatea institutului. Şi vremea a fost potrivnică. Anul acesta, doar cu puţin noroc se vor mai culege două sau trei tone. „Am avut o iarnă cumplit de geroasă care a afectat viţa de vie. Din cele 180 de hectare cultivate cu vie pe rod, câteva au fost afectate de temeperaturile scăzute din iarnă. Şi acum câteva săptămâni, vremea ne-a produs pagube însemnate. Grindina căzută în timpul precipitaţiilor a nimicit vreo 20 de hectare de vie, printre care şi suprafeţe cu soiuri experimentale", ne-a mai declarat Adrian Şerdinescu.

Raţia pentru supravieţuire

Ca să poată supravieţui, institutul viticol are nevoie de aproximativ zece milioane de lei, lunar. În ultimii  zece ani, aproape 400 de salariaţi ai institutului au fost disponibilizaţi. Acum mai sunt doar 100. Sunt ultimii care mai susţin activitatea producţiei şi cercetării.

Pentru ultimele noutăţi din Ploieşti, click pe poza de mai jos