Neamt: Măriuca Bălăunţescu Visează să fie a doua Veronica

La numai 11 ani, pietreanca are o experienţă de scenă de peste cinci ani şi este specialistă în piesele dramatice. 

Abia trece în clasa a V-a, dar se poate considera o actriţă profesionistă. Experienţa o îndeamnă să nu-şi dorească roluri principale, ci să înţeleagă că adevărata provocare pentru un actor, o reprezintă rolurile negative. Măriuca este o minunăţie de fată în timpul liber, însă odată ajunsă pe scenă are loc transformarea.

A jucat pentru un public de 500 de persoane

Pentru ea, emoţia este doar un cuvânt din dicţionar. „Scena este casa mea. Emoţiile nu există pentru că în faţa publicului nu mă prefac, ci trăiesc momentul şi împărtăşesc tuturor ceea ce simt”, povesteşte plină de entuziasm mica actriţă. Pietreanca de numai 11 ani a cochetat cu teatrul încă din 2004 şi are deja în palmares zeci de apariţii la scenă deschisă. „Cel mai frumos a fost rolul mamei vitrege din Cenuşăreasa. Toate rolurile mi-au plăcut, niciodată nu o să pot alege, pentru că fiecare piesă este altfel”, explică Măriuca.

O cameră plină de diplome

Măriuca nu ştie exact numărul diplomelor. Sunt atât de multe, încât i-ar lua timp preţios pentru a le pune în ordine. Premii de interpretare, trofee adunate la festivaluri de teatru şi, bineînţeles, numeroase apariţii în presă. Printre toate acestea, la loc de cinste stă poza mamei. Mama Măriucăi a depăşit greutăţile vieţii pentru a-i oferi fetiţei şansa să-şi valorifice talentul şi-şi doreşte ca în viitorul apropiat, mica actriţă să ofere primul ei autograf. „Mama m-a ajutat cel mai mult. Ea mă susţine şi înţelege că pasiunea mea pentru teatru este pe primul loc între celelalte lucruri specifice copilăriei”.

Actriţă, instructor de călărie sau medic veterinar

Fetiţa nu-şi arată vârsta. Energia şi altruismul sunt cel puţin două dintre calităţile care te fac să crezi că de fapt Măriuca a fost odată om mare. „Acum fac călărie şi îmi place enorm. Am început cursurile pe un cal, Crina, dar acum Dinar este armăsarul pe care învăţ să sar peste obstacole”. Se bucură de tot ce o înconjoară. La şcoala îi plac toate materiile, în special gramatica, iar acum încă nu a decis ce vrea să devină când va fi mare. „Dacă nu voi fi actriţă, deşi asta îmi doresc, vreau să fiu instructor de călărie. Sau măcar medic veterinar”, explică serioasă tânăra domnişoară.

Întrebări şi răspunsuri

Care a fost cel mai emoţionant moment pentru tine?
M. B.: Cred că ultima oară când am fost la Bucureşti şi am participat la Festivalul Internaţional de Teatru pentru Elevi „George Constantin”.Când am fost felicitată de toţi actorii mari prezenţi acolo a fost un pas înainte pentru mine. Simt că am depăşit un prag firesc, iar acum aştept momentele când întâlnirile cu actorii nu vor fi decât obişnuinţă. 

Ce rol îţi doreşti să joci? 
M. B.: Mi-a plăcut foarte mult seria filmelor pentru copii, Veronica. Sincer, îmi doresc mult să joc acest rol. În film mi s-a părut o lume a poveştilor frumoase, din care nimeni nu mai vrea să plece. Aştept acum un alt film, despre care doar am auzit poveşti de la mama: „Arabela”.

ce-i place
Pe lângă teatru adoră animalele. „Am acasă doi papagali şi o pisică. Acum îmi doresc şi un căţel. Nu ştiu dacă aş putea alege între prietenii mei necuvântători. Toate animalele îmi plac, aşa m-am împrietenit şi cu Dinar, calul de la şcoala de echitaţie. Când o să mai cresc, o să vreau şi un căluţ pentru mine“.

ce nu-i place
Nu suportă singurătatea. „De asta am şi ales teatrul, pentru că vreau să fiu tot timpul înconjurată de oameni, cărora să le transmit sentimentele mele. Un actor adevărat trebuie să-i facă pe cei din public să râdă şi să plângă împreună cu el, iar aplauzele să însemne doar finalul unei piese. Tot timpul noi o luăm de la capăt, fiecare rol este altfel“.

Născută 20 septembrie 1998, Piatra Neamţ
Educaţie a absolvit clasele primare ale Şcolii Nr. 2 din Piatra Neamţ
Experienţă zeci de apariţii pe scenă în piese de teatru
Familie este singură la părinţi