Reţeaua pensionărilor pe caz de boală, din Bihor – cum încasau şi îşi împărţeau mita medicii şi asistenţii Comisiei de Expertiză Medicală

Averi fabuloase. Cu asta se pot lăuda medicii şi asistenţii Comisiei de Expertiză Medicală din Oradea. Ani întregi au acţionat ca la carte după un sistem bine pus la punct, un sistem care le-a umplut chiar şi valizele de bani, un sistem care le permitea asistentelor să meargă acasă cu 1.000 de lei pe zi, ceea ce reprezenta cel mult 30% din şpaga încasată de medic, tot într-o singură zi.

Cabinetele medicilor Comisiei de Expertiză Medicală din Oradea erau adevărate mine de aur. Toţi asistenţii acuzaţi de luare de mită primeau o parte din şpagă, unii dintre ei mergând acasă, după doar 6 ore, cu câte 1.000 de lei.

La finalul programului, medicii împărţeau banii. O partea ajungeau în propriul buzunar, în timp ce o parte erau destinaţi asistenţilor. În cazul medicului Vasile Sălăjean, şeful Comisiei de Expertiză Medicală, filajul a arătat că în fiecare zi, 500-600 de lei erau puşi într-un plic, şi duşi de către medic în altă parte.

Tot anchetatorii arată cum au existat cazuri în care pacienţii nici măcar nu ajungeau la cabinet, trimiteau banii prin intermediari, şi astfel primeau pensie de boală.

1.000 de lei de la domnul doctor

Potrivit anchetatorilor, la cabinetul medical de pe strada Dunării  îşi desfăşurau activitatea de serviciu medicul Vasile Sălăjan  şi asistenta medicală Ioana Precup, zilnic, de luni până vineri. De regulă, medicul se află la cabinet, în intervalul orar 08:20 – 12:00, iar asistenta – în intervalul orar 08:00 – 13:00.

La cabinet se prezintă diverse persoane care solicită medicului emiterea unor decizii medicale privind încadrarea într-un grad de invaliditate ori prelungirea încadrării într-un grad de invaliditate, în vederea acordării unor pensii pe caz de boală, precum şi pentru vizarea concediilor medicale, sens în care prezintă mai multe înscrisuri medicale referitoare la starea lor de sănătate.

De regulă, dosarele cu înscrisurile medicale sunt preluate de la solicitanţi direct de către medicul Sălăjan , care dispune cu privire la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate, iar emiterea deciziilor medicale se face în decurs de o săptămână, însă există şi situaţii în care medicul Sălăjan îi cere asistentei Precup să emită pe loc deciziile.

“Examinarea medicală a persoanelor care se prezintă la medicul Sălăjan Vasile lipseşte cu desăvârşire, acesta solicitându-le acestora doar actele medicale, respectiv minimu 3 bilete de ieşire din spital în ultimele 6 luni şi diferite analize, sau pentru cei încadraţi în muncă, concedii medicale de peste 150 de zile. Acestea fiind singurele condiţii impuse de medicul Sălăjan Vasile pentru ca o persoană să fie pensionată pe caz de boală”, se arată în referatul cu propunere de arestare preventivă.

Astfel, doctorul Sălăjan, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, primeşte diverse sume de bani, cuprinse între 50 şi 500 de lei sau 50 şi 400 de euro, ori diferite bunuri, cu titlu de mită, de la persoanele care se prezintă la cabinet, pentru expertizarea medicală favorabilă şi încadrarea într-un anumit grad de invaliditate a acestora ori pentru a aplica viza pe concediile medicale prezentate.

Potrivit procurorilor, au fost identificate două moduri de operare cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi luare de mită. În primul caz este vorba despre  persoanele care solicită emiterea deciziilor medicale ori vizarea concediilor medicale şi care înmânează în mod direct sumele de bani medicului, cu sau fără plic, în timp ce se află în cabinet, iar medicul în cazul în care primeşte banii în plic, aşează plicul pe un dulăpior situat în partea stângă a biroului, iar în momentul în care persoana părăseşte încăperea medicul ia imediat plicul, îl deschide şi scoate sumele de bani pe care apoi le introduce în portmoneul aflat în sertar. Dacă primeşte direct banii îi introduce de îndată în sertarul de la dulăpior, iar în momentul în care persoana părăseşte încăperea deschide sertarul şi pune banii în portmoneu.

În al doilea caz, persoanele care solicită emiterea deciziilor medicale introduc între documentele pe care le prezintă sumele de bani, cu sau fără plic, înmânează aceste documente direct medicului, iar când medicul le verifică, găseşte banii, îi ia dintre documente şi îi introduce în sertarul de la dulăpiorul din partea stângă a biroului său.

În fiecare zi, după ce medicul primeşte sumele de bani cu titlu de mită, remite asistentei Ioana Precup circa 1.000 de lei zilnic, bani pe care de fiecare dată îi introduce într-un plic şi aşează plicul în acelaşi loc din cabinetul său, de unde asistenta ia banii după ce medicul îşi termină serviciul şi pleacă de la cabinet.

De asemenea, medicul Sălăjan în fiecare zi mai pregăteşte încă un plic cu sume de circa 500-600 de lei, cu care se deplasează undeva afară din cabinet în timpul serviciului.

Există şi situaţii în care asistenta primeşte sume de bani sau bunuri, cu titlul de mita, direct de la persoanele care se prezintă la cabinet, după cum există situaţii în care aceasta preia dosarele medicale ale solicitanţilor pensiilor de invadilidate împreună cu plicurile cu bani şi le remite ulterior medicului Sălăjan .

30% pentru asistentă

Un alt “cuplu medical” luat în vizor de poliţişti şi procurori a fost cel format din medicul Ovidiu Pleşa şi asistenta Teodora Monica Igna. Şi cei doi aveau un mod de operare bine pus la punct.

De regulă, medicul se afla la cabinet, în intervalul orar 09 – 12, iar asistenta – în intervalul orar 08 – 14.

Şi de această dată, persoanele care ajungeau la cabinet scăpau fără investigaţii medicale, importantă fiind suma de bani din plic, sau din dosar. În acest caz, însă dosarele cu înscrisurile medicale erau preluate de la pacienţi, la intrarea în cabinet, de către asistentă şi prezentate ulterior medicului, care dispune cu privire la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate, prin emiterea unor decizii medicale asupra capacităţii de muncă, ori cu privire la acordarea sau neacordare vizei pentru concediile medicale, însă există şi situaţii în care persoanele în cauză prezintă în mod direct medicului aceste înscrisuri.

“Consultaţia persoanelor care se prezintă la cabinet se rezumă la adresarea unor întrebări de către medic în legătură cu starea de sănătate a acestora. În acest context, medicul Ovidiu Pleşa, primeşte diverse sume de bani, cuprinse între 100 şi 600 lei, sau bunuri, cu titlu de mită, de la persoanele care se prezintă la cabinet, pentru a dispune în mod favorabil cu privirea la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate a acestora ori pentru a aplica viza pe concediile medicale prezentate”, se arată în referatul procurorilor.

De această dată, doctorul Pleşa avea trei moduri de operare îi înmânează în mod direct sumele de bani medicului, cu sau fără plic, în timp ce se află în cabinet, iar medicul primeşte banii şi îi introduce în buzunar. O a doua variantă era ca persoanele care solicită emiterea deciziilor medicale asupra capacităţii de muncă să introducă între documentele pe care le prezintă sumele de bani, să înmâneze aceste documente asistentei ori direct medicului, iar când medicul le verifică, găsesc banii, îi ia dintre documente şi îi introduc în buzunar.

Un al treilea mod de operare era ca actele medicale şi sumele de bani cu titlu de mită să ajungă la intermediari, care, la rândul lor, le înmânează medicului.

“Aceste persoane obţin decizii medicale asupra capacităţii de muncă, deşi nu se prezintă la cabinet şi nu sunt consultate de medic”, susţin procurorii.

De regulă, după ce medicul primea sumele de bani cu titlu de mită, remite aproximativ 30% din cuantumul acestora asistentei, care, de asemenea, îi primeşte şi îi introduce în buzunar.

“Există şi situaţii izolate în care asistenta primeşte sume de bani sau bunuri, cu titlul de mita, direct de la persoanele care se prezintă la cabinet, după cu există situaţii în care aceasta preia dosarele medicale ale solicitanţilor pensiilor de invadilidate împreună cu plicurile cu bani şi le remite ulterior medicului Pleşa Ovidiu”, mai spun procurorii.

Cel mult 500 de lei

De filajul oamenilor legii nu a scăpat nici doctoriţa Anca Domnica Gricorescu şi asistentul Pelle Johannes-Ladislaus. În acest caz,  de regulă, medicul se află la cabinet, în intervalul orar 07:30 – 12:00, iar asistenta – în intervalul orar 08:00 – 13:00. De obicei, dosarele sunt preluate de la solicitanţi direct de către medicul Grigorescu, care dispune cu privire la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate, iar emiterea deciziilor medicale se face pe loc.

Bilete de ieşire din spital în ultimele 6 luni şi diferite analize, sau pentru cei încadraţi în muncă, concedii medicale de peste 90 de zile, erau singurele condiţii impuse de medicul Grigorescu pentru ca o persoană să fie pensionată pe caz de boală, iar şpaga era cuprinsă între 50 şi 500 de lei.

Banii erau daţi direct medicului, cu sau fără plic, în timp ce se află în cabinet, iar medicul aşeza plicul în partea dreapta-jos a biroului, iar de două-trei ori în cursul zilei, când nu se află pacienţi în cabinet, scoate bancnotele din plicuri şi făcea inventarul sumelor primite, după care introduce banii în portofel.

Mai exista varianta ca banii să fie introduşi între actele prezentate medicului, şi în timp ce le verifică găseşte bancnotele sau plicurile, le ia dintre documente şi le mută în partea dreapta-jos a biroului său.

“În majoritatea zilelor, după ce medicul primeşte sumele de bani cu titlu de mită, remite asistentului Pelle Johannes Ladislau între 150-200 de lei, bani pe care de fiecare dată îi introduce într-un plic şi aşază plicul pe biroul asistentului, când acesta nu se află în cabinet”, susţin procurorii.

De asemenea, au fost identificate situaţii în care asistentul Pelle Johannes – Ladislaus a dat diferite sume de bani medicilor experţi ai asigurărilor sociale (Pleşa Ovidiu şi Grigorescu Anca-Domnica) pentru ca aceştia să acorde decizie de invaliditate anumitor persoane apropiate asistentului, cu ocazia remiterii sumelor de bani, Pelle Johannes – Ladislaus a remis medicului şi documentele medicale ale acelor persoane.

Banii la sertar

Cam în acelaşi mod procedau şi medicul Emilia – Mariana Cun  şi asistenta Gianiana-Mihaiela-Adriana Ţigan. Medicul se afla la cabinet, în intervalul orar 08:10 – 11:30, iar asistenta – în intervalul orar 08:00 – 13:00.

De regulă, dosarele cu înscrisurile medicale erau preluate de asistenta Ţigan, care le înmâna medicului Cun. Aceasta chema fiecare solicitant în parte în cabinet iar după o scurtă discuţie cu pacientul dispunea cu privire la încadrarea într-un anumit grad de invaliditate sau cu privire la prelungirea încadrării într-un grad de invaliditate iar în funcţie de aceasta îi solicită asistentei sale emiterea deciziilor medicale, care de obicei se fac pe loc.

“În exercitarea atribuţiilor de serviciu, primeşte diverse sume de bani, cuprinse între 50 şi 400 de lei, cu titlu de mită”, spun procurorii.

Banii era înmânaţi direct medicului, fie cu plic, fie fără, iar medicul aşeza plicul în partea dreapta-jos a biroului, astfel că de două-trei ori în cursul zilei, când nu se află pacienţi în cabinet, medicul scoate bancnotele din plicuri şi face inventarul sumelor primite, după care introduce banii în portofel.

Mai exista posibilitatea ca banii să fie introduşi între actele de la dosar, iar când medicul le verifica, găsea bancnotele sau plicurile, le lua dintre documente şi le muta în sertarul de sus a biroului său, din partea ei stângă.

“La sfârşitul programului de muncă, după ce medicul inventariază sumele de bani primite cu titlu de mită, remite zilnic asistentei Ţigan Geanina-Mihaela-Adriana sume cuprinse între 600-800 de lei, bani pe care îi înmânează direct sau îi aşează pe biroul acesteia, când nu se află în cabinet”, susţin procurorii.

1 leu pentru hârtia folosită

Peste 1.2 milioane de lei au găsit poliţiştii la locuinţa mamei doctorului Ana Guţ. În timpul filajului, a fost surprins modul după care opera atât ea cât şi asistenta Violeta Dorina Coşa

Medicul se afla la cabinet, de obicei, de luni până vineri, în intervalul orar 08:30 – 12:30, iar asistenta – în intervalul orar 08:00 – 14:00.

Dosarele cu înscrisurile medicale erau preluate de la pacienţi la intrarea în cabinet de către asistenta Coşa şi prezentate ulterior medicului Guţ.

“Consultaţia persoanelor care se prezintă la cabinet se rezumă la adresarea unor întrebări de către medic în legătură cu starea de sănătate a acestora”, susţin procurorii. Pentru aceste servicii, medicul Ana Guţ primea sume de bani cuprinse între 50 lei şi 100 euro, sau bunuri, cu titlu de mită.  De asemenea, pe lângă mita pe care o primea  de la persoanele care intrau în cabinetul său, medicul Guţ pretinde fiecăruia dintre acestea câte 1 leu pentru hârtia folosită în eliberarea deciziei de pensie.

Unii pacienţi puneau banii pe biroul medicului Ana Guţ sau îi înmânau în mod direct acesteia. Medicul lua sau primea banii sau plicurile care conţineau bani şi le introducea în sertarul din partea dreaptă jos a biroului.

“ După ce colecta în sertarul său sumele de bani sau plicurile cu bani primite de la pacienţi, doctorul Guţ numără şi sortează banii primiţi după care îi aşează pe toţi într-un singur plic, celelalte plicuri le rupe şi le aruncă la coşul de gunoi. La finalul programului, doctorul Guţ Ana ia din sertarul biroului său plicul cu banii „colectaţi” de la pacienţi după care încuie sertarul iar cheia o pune în portofelul personal”, susţin procurorii.

Din banii primiţi de la pacienţi, doctorul Guţ  lua şi punea separat într-un plic, între 200 lei - 400 lei pentru asistenta sa Violeta Coşa. La finalul programului, medicul lasă pe biroul său, plicul cu bani pentru asistentă , care, după plecarea medicului, lua plicul şi-l pune în geanta personală.

“Ca o particularitate a modului de operare, există două sau trei situaţii în care, persoanele care solicită emiterea deciziilor medicale, introduc sumele de bani (cu sau fără plic) între documentele pe care le prezintă medicului. În aceste condiţii, în momentul în care medicul verifică documentele, ia banii sau plicurile cu bani pe care le pune în sertarul din partea dreaptă jos a biroului.

Atât medicii cât şoi asistenţii au fost arestaţi pentru 30 de zile.

Vă mai recomnandam:

FOTO VIDEO Viaţă de medic: peste 700 de şpăgi primite în două săptămâni de la pensionarii de boală şi peste 1 milion de euro în conturi

VIDEO 10 persoane, reţinute în dosarul mitei de la Comisia de Expertiză Medicală. Caracatiţa pensiilor de boală le-a adus averi fabuloase