TIMP LIBER: Invitaţie la întâlnirea cu legendele de pe Cetatea Băniţei
0Amatorii de istorie geto-dacică pot porni într-o expediţie spre enigmatica cetate dacică de la Băniţa. Cetatea Băniţa este considerată a fi sursa de inspiraţie a scriitorului francez despre care se crede că a venit în Transilvania.
Dealul, înconjurat pe trei părţi de apele râului Băniţa, oferea în mod natural posibilităţi de apărare, accesul fiind posibil doar pe latura de nord, unde sunt amplasate elementele de fortificaţie din epoca dacică.
Pantele foarte abrupte ale dealului, precum şi existenţa unor reduse suprafeţe plate, au determinat pe constructori să realizeze lucrări ample de nivelare şi să conceapă un sistem de apărare original: zidurile de incintă, turnurile şi platformele pentru luptă corp la corp, se eşalonează în trepte.
„Intrarea în cetate se făcea prin zona de nord-est, fiind marcată de poartă şi o scară monumentală cu o lungime de 4,50 m. Scara are trepte din piatră calcaroasă şi este mărginită de ziduri marginale, cu rol de balustradă din andezit”, explică inspectorul de patrimoniu Ioan Cornea DJCPN Hunedoara.
În interiorul cetăţii, spaţiul de apărare şi locuire este organizat pe cele trei terase amenajate prin nivelare, cu suprafeţe diferite, care se succed pe direcţia est-vest. Excesul de apă pluvială era drenat de cele două canale, tăiate în piatră, de pe laturile de sud şi vest ale incintei. Drumul către vârful dealului era controlat şi barat de un turn de apărare, iar în partea de nord-vest a terasei fortificate a fost amenajată o platformă de luptă.
Câţiva kilometri mai jos de Cetatea Băniţei pot fi găsite ruinele Turnului de la Crivadia, care se înalţă pe marginea stâncoasa a apei Merişorului. Începând din secolul al XVI-lea, construcţia a străjuit vechiul drum care lega Transilvania cu Ţara Românească prin pasul Vâlcan, servind şi ca punct de vamp. Turnul a fost construit din piatrp de calcar extrasp din împrejurimi, circular, cu diametrul de 13 metri, iar la exterior este tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la doi metri înălţime de pământ şi, pentru acces, se folosea probabil o scară.
„Accesul spre cetatea Băniţei este dificil pentru turiştii neantrenaţi“.
Călin Cornea, inspector patrimoniu
Sfârşit de octombrie, sezon de pescuit la răpitor
Sezonul rece obligă răpitorii să mănânce mai mult pentru a acumula grăsime astfel încât să poată trece cu uşurinţă peste iarnă. Tocmai de aceea pescarii se pot lansa în aventuri pe râul Mureş la pescuit de răpitori.
Printre posibilelele trofee se numără ştiuca, crapul românesc sau şalăul. „Din bătrâni, se spune că atunci când cade bruma este anotimpul crapului. Mă refer la crapul românesc, in special crapul mare. Cu cât ne apropiem de noiembrie cu atat dieta crapului se schimbă iar capturile devin din ce in ce mai rare. Acum crapul începe să tragă la râmă, eventual cu mamăligă, viermuşi. Boabele de porumb conservat rămân de asemenea preferate însă meniul bogat in proteine dă cele mai bune rezultate”, explică Miron Marga, pescar cu state vechi.
Petreceri cu costume de Halloween
Cluburile din municipiile Hunedoara şi Deva organizează petreceri de Halloween. Localurile au pus la bătaie premii pentru cele mai interesante costumaţii. Colegiul Naţional Sportiv „Cetate” din Deva organizează Balul Bobocilor, iar măştile de Halloween vor face diferenţa între concurenţi. Dacă vreţi să simţiţi gustul unei sărbători care este menită să alunge spiritele rele dintre oameni, încercaţi plăcinta de dovleac, servită la restaurantele din Deva.
Pastel autumnal sorbit la pas
Vreţi să vedeţi cu adevărat farmecul toamnei? Adresa: Arboretumul simerian. Plimbarea pe aleile şerpuite, cu pante mai abrupte sau mai domoale, absoarbe vizitatorul în paradisul vegetal al parcului dominat în această perioadă de policromiile impuse de stăpâna Toamnă. În zona lacurilor, arbori şi arbuşti, exotici şi autohtoni, foioşi şi răşinoşi, cu coroane de forme şi înălţimi variate dau tonul unei simfonii de culoare în care umbra şi lumina sunt primi solişti.