Primul ierarh al BOR judecat pentru corupţie are motiv de sărbătoare
0Este unul dintre cei mai controversaţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, dar astăzi are un mare motiv de sărbătoare, pentru care credincioşii se întrec să-i aducă osanale.
ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, împlineşte miercuri, 12 decembrie, vârsta de 63 de ani.
Născut pe 12 decembrie 1955, în judeţul Suceava (comuna Dorna Arini), într-o familie cu 17 copii, Macedon Petrescu a intrat ca frate de mănăstire la schitul Crasna în anul 1977. După 13 ani, pe 6 decembrie 1990 a fost tuns în monahism (călugărit) şi a primit numele de Teodosie.
În anul 2001, Teodosie Petrescu este ales arhiepiscop al Tomisului. Ajunge rapid în atenţia mass-media, putând fi numit ierarhul-vedetă al BOR. S-a afirmat cu slujbele religioase de Înviere, pe care le-a organizat cu mare fast şi succes la public, la altare improvizate pe plajă la Constanţa, apoi la Mangalia. A câştigat apoi pas cu pas terenuri după terenuri pentru bisericile din reşedinţa de judeţ, apoi pentru mănăstiri din judeţ.
În municipiul Constanţa numărul bisericilor s-a triplat, iar schiturile şi mănăstirile din judeţ au depăşit cifra de 30.
La Dorna Arini, în apropiere de Vatra Dornei, arhiepiscopul a ridicat un Complexul Balnear în jurul unei mănăstiri, fiind o veritabilă afacere de familie în care au intrat nepoţi şi alte rude apropiate ale familiei Petrescu-Porcu (numele sub care-l cunosc localinicii).
De numele lui Teodosie se leagă performanţele Coralei Armonia, medaliată international la mai multe competiţii de specialitate, fiind printre cele mai bune coruri bărbăteşti din lume. De altfel, IPS Teodosie este doctor în muzicologie şi teologie.
În decembrie 2002, preşedintele Ion Iliescu i-a acordat arhiepiscopului „Steaua României în Grad de Cavaler”, iar din noiembrie 2003, Teodosie a devenit membru corespondent al „Academiei Oamenilor de Ştiinţă”.
Primul ierarh judecat pentru corupţie
Arhiepiscopul Teodosie este primul ierarh din istoria BOR urmărit penal şi trimis în judecată pentru fapte de corupţie. Procurorii DNA l-au acuzat de fraudarea subvenţiilor APIA primite pentru ferma Nazarcea în perioada 2010-2016, totalizând 1.392.964 de lei. Conform procurorilor, Teodosie şi alţi preoţi au declarat la APIA terenuri cultivate cu viţă-de-vie care, în realitate, erau terenuri nelucrate. Dosarul se află pe rolul Curţii de Apel Constanţa, următorul termen de judecată fiind în luna februarie 2019.
Anul acesta, Teodosie Petrescu a fost pus sub acuzare într-un nou dosar deschis de procurorii DNA Constanţa. De data aceasta este acuzat de mărturie mincinoasă, abuz în serviciu şi inducerea în eroare a organelor judiciare. Arhiepiscopul, spun anchetatorii, „în încercarea de a-şi crea o situaţie favorabilă în cadrul procesului penal”, a depus un denunţ împotriva mai multor persoane (inclusiv 2 angajaţi ai săi) prin care le acuza de fraudarea fondurilor europene, în anul 2016. În realitate, procurorii afirmă că Teodosie nu a spus adevărul. Dosarul a fost restituit anchetatorilor de către magistraţii Curţii de Apel Constanţa. Împotriva deciziei judecătorilor, procurorii au formulat contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Arhiepiscopia Tomisului a intrat, tot anul acesta, şi în atenţia ANAF Antifraudă, inspectorii verificând modul în care banii statului destinaţi salariilor preoţilor şi personalului neclerical au ajuns sau nu la destinatari.
Sursa „Mache” a Securităţii
În arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) se află dosarul de reţea al lui ÎPS Teodosie, cu numele conspirativ „Mache“. Pe cinci file găsim două rapoarte ale Securităţii de recrutare şi un angajament semnat de Macedon Petrescu, numele laic al lui ÎPS Teodosie, actualul Arhiepiscop al Tomisului.
Angajamentul a fost scris pe data de 29 septembrie 1987, pe o foaie ruptă dintr-un caiet de matematică. Iată conţinutul lui: „Subsemnatul Petrescu Macedon, fiul lui Pricopie şi al Elisabetei, născut la 12 decembrie 1955 în localitatea Vatra-Dornei, judeţul Suceava, mă angajez să nu divulg faţă de nimeni faptul că am fost de acord cu organele de Securitate privind colaborarea cu acestea în problemele de interes major ale statului nostru“.
Deşi arhiepiscopul Tomisului are dosar la care este inserat şi angajamentul său, CNSAS i-a dat verdict de necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică. Asta înseamnă că persoanele de care a scris sau ar fi putut scrie nu au avut de suferit de pe urma dezvăluirilor sale.
Conform legii, Ordonanţa de Urgenţă 24/ 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, colaborator al Securităţii este „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale le omului. (…) Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoiţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea“.
Pe aceeaşi temă: