Pelerinaj româno-bulgar la Peştera Sfântului Andrei

Peste 30.000 de credincioşi din toată ţara şi din Bulgaria au venit să se roage la lăcaşul de cult considerat Bethleemul românesc.

Credincioşii au început să sosească de azi-noapte pentru a se ruga în peştera unde a trăit Sfântul Andrei, apostolul care a adus creştinismul pe meleagurile noastre.

Slujba religioasă a început la ora 9.00. Înainte de liturghie trei ciobani din Bucovina au cântat la bucium. „Am fost chemaţi de Teodosie. Eu sunt din Vatra Dornei, din aceeaşi comună cu Înalt Prea Sfinţitul. Am venit să chemăm credincioşii la rugăciune“, spune Leor Ciornei, unul dintre ciobanii bucovineni. Bacii au cântat la buciume vechi de peste 30 de ani, primite de la părinţii lor. „Instrumentele sunt lungi de trei metri şi douzăeci de centimetri şi sunt confecţionate din alamă veche, care nu rugineşte“, explică Isidor Flocea, un cioban bucovinean.

Zecile de mii de credincioşi au cântat alături de preoţi şi s-au rugat. Din mulţime se auzeau şi rugăciuni rostite în graiul bulgăresc. Tanti Frusina, o bătrână venită din  Tulcea, era însoţită de un grup de femei bulgăroaice. „Sunt prietenele mele. Sunt foarte credincioase şi au venit să se roage la Peştera Sfântului Andrei“, afirmă pensionara.

„Aşteptăm prea mult“

În faţa peşterii au fost aşezate moaştele Sfântului Andrei şi ale altor patru sfinţi. Cu batiste, prosoape şi chiar bluze sau pantaloni, oamenii atingeau racla. „Vin în fiecare an să mă rog la Sfântul Andrei, m-a ajutat mereu“, mărturiseşte Maria Apostol (56 de ani), din Buzău. Culoarele create de jandarmi au nemulţumit oamenii care voiau să ajungă cât mai repede la moaşte. Slujba s-a încheiat la ora 12.00, însă credincioşii continuau să vină la mănăstire.



„Orice la un leu“

Încă de ieri, pe drumul spre mânăstire au poposit sute de comercianţi ambulanţi. Oamenii se rugau şi ei, însă pentru profitul micii afaceri înşirate pe câte o masă sau direct pe pături. Pe o distanţă de aproape un kilometru, credincioşii au fost „ispitiţi“ cu scaune din lemn, veste împletite sau turtă dulce. „Orice la 1 leu“ era scris pe o bucată de carton prinsă sub cutia cu brelocuri. La taraba improvizată, tanti Leana vinde mătanii şi mărgele colorate. „Mai fac şi eu un ban cinstit. Vând totul cu un leu şi oameni cumpără“, spune femeia şi îndeasă teancul de bani la brâu.

Istoricul peşterii
Peştera Sfântul Apostol Andrei a fost descoperită în 1918 de avocatul Jean Dinu, cel care a înfiinţat şi gimnaziul de la Adamclisi. El a povesit că a avut un vis în care i s-a arătat locul unde a trăit Sfântul Andrei. A găsit peştera invadată de buruieni. Avocatul a construit acolo chilii unde în scurt timp au poposit călugării. În perioada comunistă lăcaşul de cult a fost desfiinţat, iar peştera a devenit grajd pentru animale. După 1990, monahul Nicodim cu alţi doi călugări a înviat spiritul religios, iar în scurt timp peştera a devenit unul dintre obiectivele religioase cele mai importante din ţară.